Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Arheologie
14 28 I— verticale. Analogii pentru această ceramică găsim la Zăuan — Dîmbul Spînzuraţilor22, Oradea — Salca II (Gheţărie)23, nivelul I şi II Suplacu de Barcău24, etc. Aceste descoperiri, în general, fac parte dintr-un context mai larg al neoliticului tîrziu. Tisa II. încadrarea culturală a acestor descoperiri din neoliticul tîrziu din zona Careiului (fig. 30) este însă dificilă din cauza lipsei unor cercetări sistematice. Descoperirile de la Cămin — „Staţia de pompă; Căpleni“ — „Canton C.F.R.“, pe baza formelor şi motivisticii pictate se apropie de orizontul cultural Tisa II, avînd legături cu descoperirile din Crişana. în complexele mai bine observate din zona Careiului, ceramica pictată este într-o proporţie foarte mică (13 bucăţi din 980 de fragmente de la Cămin — „Staţia de pompă“ — Groapa nr. 1 şi 5 buc. din 265 fragmente la Căpleni — „Canton C.F.R.“ — Groapa nr. 2). La ambele complexe predomină ornamentul plastic şi lipseşte totodată şi motivistica incizată, element tisoid, după cit se pare mai timpuriu. Motivele incizate apar mai des la Cămin — „Podul Crasnei“ şi la Căpleni — C. Aceste fragmente au analogii de la Peştera Devenţ25, Vîrşand — „Viezurişte“26, Cenad, Besenova, Parţa din Banat27 şi cîteva fragmente de la Zăuan — „Dealul Spînzuraţilor“28, Oradea — Salca II (Gheţărie)29, nivelul I. Din nefericire nu dispunem azi din zona Careiului de nici un complex închis cu această ceramică incizată, în acest fel nu avem date statistice privind frecvenţa acestei categorii de ceramică. Se pare însă că descoperirile de la Cămin — „Podul Crasnei“, Căpleni — „C“, reprezintă un orizont cronologic mai vechi, respectiv corespunzător fazei Tisa I (?). Concluzii. Datorită caracterului incidental al descoperirilor, concluziile noastre sínt sumare, fără a putea discuta amănunţit problematica sfîrşitului neoliticului dezvoltat şi a neoliticului tîrziu. Faptul că dintr-o microzonă sínt semnalate 17 puncte arheologice (respectiv 9 puncte din Grupul Pişcolt — faza tîrzie şi 8 puncte din neoliticul tîrziu) dintr-un interval de timp relativ scurt, denotă că zona Careiului este intens locuită în această perioadă. Chiar cu observaţii sumare şi caracterul nesigur al descoperirilor, putem sesiza că aceste materiale arheologice au anumite trăsături de caracter local, avînd însă şi anumite afinităţi comune cu descoperirile contemporane din Crişana sau din zonele vecine, limitrofe. 22 Gh. Lazarovici—E. Lakó, ActaMN, XVIII, 1981, fig. 16/4—9. 23 Doina Ignat, Crisia, XI, Oradea, 1981, p. 43—45, pl. X, pl. XI, pl. VIII/1, 2, 8; VI/1, 2, 4, 9; Idem, Crisia, VI, 1976, p. 12, pl. 1/1—17; pl. II/l, 2, 6, (9, pl. III/l, 6; Idem, ActaMN, XIV, 1977, p. 16—18. 24 Doina Ignat, Materiale şi cercetări arheologice, a XlI-a sesiune anuală de rapoarte. Oradea, 1979, pl. VI; pl. VII. 25 N. Vlassa, Neoliticul Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1976, p. 20—26, fig. 2/1, 5, 6. 26 D. Popescu, Materiale, II, 1956, fig. 51/1—20. 27 Gh. Lazarovici, Banatica, I, 1971, pl. X/l—11; Idem, Neoliticul Banatului, Cluj-Napoca, 1979, p. 155—161. 28 Gh. Lazarovici—E. Lakó, ActaMN, 1981, fig. 17/1—2. 29 Doina Ignat, Crisia, XI, Oradea, 1981, p. 43.
