Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Arheologie
27 13 i — în apropierea aşezării menţionate, în vara anului 1968 a fost găsit un topor din piatră şlefuită, neperforat, (fig. 24/3). 6) Pir (jud. Satu Mare) Lingă „Complexul de porci“, terasa Ierului a fost taluzat. în urma acestor lucrări de nivelare a fost deranjată o aşezare neolitică. Au fost adunate mai multe fragmente ceramice de culoare cărămizie, din vase mari uzuale şi cîteva fragmente din categoria semifină. (Colecţia Şcolii Genefale nr. 1 Cărei, nr. inv. 81—90). 7) Supuru de jos (jud. Satu Mare) Nivelul inferior de locuire la „Dealul Sentiului“ conţine fragmente ceramice uzuale şi semifine de culoare cărămizie, cenuşie, ornamentate cu proeminenţe rotunde mai mari sau mai mici, (fig. 23/1—3). Aceste fragmente de vase, de culoare roşiatică au un slip care se desprinde uşor şi se vede miezul cenuşiu al ceramicii, (Colecţia M.O.C., nr. inv. 3785—3790; Şcoala Generală nr. 1 Cărei, nr. inv. 1686—1695). La cca 250 m de la punctul menţionat se află o mică aşezare din Cultura Tisa III tot pe terasa rîului Crasna. 8) Tăşnad (jud. Satu Mare) La locul numit „Jolţe“21, în anii 1969—1970 plantatul de pomi fructiferi a deranjat o aşezare neolitică. Au fost adunate fragmente ceramice, aşchii de obsidian, precum au fost observate urme de vetre de foc, locuinţe de suprafaţă şi gropi menajere: a) Fragmente din vase mari, de culoare cărămizie, în pastă cu cioburi pisate, (fig. 24/7). b) Fragmente din oale, de culoare cărămizie în exterior şi neagră în interior, ornamentate cu proeminenţe mici sau cu brîuri crestate, (fig. 24/ 4, 5, 6, 8). c) Relativ multe fragmente din cupe cu picior scund. Colecţia MOC, nr. inv. 2053-2080). De la această aşezare au ajuns în Colecţia Muzeului din Cărei şi în Colecţia Şcolii Generale nr. 1 Cărei, două topoare de piatră şlefuită, perforate şi două fragmente de topor din piatră şlefuită, perforate, fig. 25/1—4). După aspectul general al ceramicii, descoperirile menţionate se încadrează mai ales în neoliticul tîrziu. Pentru această încadrare pledează amestecul (are ca degresant nisip fin de rîu, pietricele, cioburi pisate sau mîl), culoarea roşiatică, cărămizie în exterior şi neagră, cenuşie în interior, motivele ornamentale formate din decor plastic şi din motivele pictate cu o substanţă organică bituminoasă de culoare neagră sau cu o vopsea albă. Predomină benzile înguste, cu motive meandrice sau benzi 21 M. Roska, Repertorium, p. 280 (aşezare neolitică cu ceramica pictată, aşchii de obsidian).
