Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Arheologie
12 4 Zona estcarpatică La est de Carpaţi, piesele de tip „point â cran“ apar izolat în Bazinul Ceahlău, în unele aşezări de pe terasele Bistriţei-Buda, Bofu Mic, şi Bistricioara şi într-un singur caz în zona de podiş — Udeşti-Suceava, în complexe gravetiene de origine răsăriteană de tip Kostenki-Avdeevo sau Molodova. Primul element ce pledează în acest sens este materia primă, care constă în principal din silex albastru patinat în alb, de bună calitate, aflat în depozite naturale pe Prut, pe Nistru, pe Oskol şi folosit intens, alături de rocile locale în toate aşezările gravetiene din Cîmpia răsăriteană (P. I. Boriskovski, 1961; J. K. Kozlowski, 1973). Piesele de tip „point â cran“ apar în complexe de vîrste diferite. Mai timpurii sínt cele descoperite la Buda în primul strat de cultură (V. Căpitanu, 1967), strat ce a fost omologat cu depozitul Complexului interstadial Ohaba din Bazinul Ceahlău (M. Cârciumaru, 1980, p. 170—173). Stratul de cultură prezintă deosebit interes prin bogăţia resturilor faunistice, în care predomină Bos primigenius şi Rangifer sp. Materialul litic constă din numeroase lame şi unelte pe lame, între care se remarcă exemplarele zvelte, cu laturile retuşate oblic. Alte categorii de unelte vizează lamele cu scobituri laterale (points â cran), străpungătoarele, lamele trunchiate de diverse tipuri, lamele şi vîrfurile â dos, gratoarele — adesea cioplite pe lame retuşate, burinele — diedre şi pe colţ de lamă frîntă sau trunchiată, elemente comparabile cu cele din etapa a treia a culturii Molodova (G. P. Grigoriev, 1970, p. 44). Intre tipurile de unelte se remarcă predominarea gratoarelor asupra burinelor şi tot ca o trăsătură specifică acestei aşezări este asocierea uneltelor cu caracter tehnico-tipologice mai vechi, aurignacoide (lame zvelte retuşate oblic şi gratoare pe astfel de lame) cu altele mai noi, gravetoide (lamele şi vîrfuri â dos), situaţie comparabilă cu cea de la Cremenea — Sita Buzăului. Celelalte piese de tip, ,point â cran“ au apărut în complexe gravetiene tîrzii, situate în depozite tardiglaciare. Pe Valea Bistriţei, la Bistricioara — Lutărie şi Bofu Mic în Bazinul Ceahlău (C. S. Nicolăescu-Plopşor, Al. Păunescu, FI. Mogoşanu, 1966) apar în cadrul unor complexe situate în nivelurile superioare ale unor aşezări cu mai multe straturi de cultură (VI şi respectiv II), lipsite de faună. Inventarul litic, mai numeros şi mai expresiv la Bofu Mic şi mai sărac la Bistricioara-Lutărie, constă din lame simple şi lame retuşate oblic, lame cu scobituri laterale şi denticulate, trunchiate, izolat point â cran în forme mai mult atipice, lamele şi vîrfuri â dos, numeroase gratoare pe lame şi aşchii scurte şi burine-diedre şi de unghi pe lame trunchiate. Sínt de remarcat dimensiunile reduse ale inventarului litic în raport cu cel de la Buda, după cum şi forma străpungătoarelor (pergoirs) de la Bofu Mic,
