Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Arheologie
5 13 cioplite pe lame lungi, retuşate abrupt bilateral şi puse de FI. Mogoşanu pe seama influenţelor magdaleniene (FI. Mogoşanu, 1960). Aşezarea de la Udeşti-Suceava (M. Bitiri, 1981) se află într-o zonă colinară de podiş, are un singur strat de cultură parţial distrus de eroziune. Documentaţia arheologică constă din piese litice în exclusivitate. Cele mai importante tipuri de unelte vizează gratoarele, burinele, uneltele combinate, străpungătoarele şi piesele â dos. Alte tipuri de unelte, deosebit de interesante, sínt mai puţin numeroase, sau sínt unicate: lame cu scobituri laterale, point ă cran, lame trunchiate, lame cu vîrful ascuţit (appointées) piese ecaillée, vîrfuri cu baza rotunjită, etc. Forma lor perfectă indică realizarea unor serii de astfel de piese şi probabil că numai distrugerea aşezării şi pierderea unei importante părţi a materialului justifică numărul lor redus. Gratoarele sínt cele mai numeroase şi reprezintă 27,21o/0 din piesele tipice. Cele mai multe sínt simple, cioplite pe lame subţiri şi scurte, adesea ca laturile retuşate mărunt. Cîteva exemplare sínt cioplite pe aşchii. Burinele, cioplite pe lame lungi şi subţiri, sínt mai puţin numeroase (15,52o/o), dar cu forme diverse sau aflate în asociere cu alte tipuri (gratoar, străpungător). Aproape jumătate din totalul celor descoperite (24 din 53) sínt burine pe colţ de lamă trunchiată, în rest sínt diedre, de colţ de lamă frîntă, etc. Lamele şi aşchiile retuşate sínt numeroase, dar majoritatea în stare fragmentară. Modalitatea de retuşare este diversă — abruptă, abrazivă, marginală măruntă şi mai rar oblică. în întregul lui materialul plasează aşezarea de la Udeşti în rîndul celor gravetiene tîrzii, specifice Podişului Moldovei. Aici s-au descoperit însă şi cîteva piese mai rar întîlnite în aşezările estcarpatice, piese care-i rămîn proprii şi o detaşează net faţă de cele din zonă. între acestea deosebit interes prezintă descoperirea unei piese fragmentare de tip „point â cran“, a cărei prezenţă ne-a făcut să atribuim această aşezare culturii de tip Kostenki-Avdeevo (M. Bitiri, 1981, p. 339). Remarcăm însă lipsa de la Udeşti, a cuţitelor de tip Kostenki, ca şi forma deosebită a piesei de la Udeşti care este cioplită pe o lamă îngustă şi este lipsită de retuşuri pe partea ventrală, aşa cum au cele de la Kostenki (Paleolit Kostenok, 1982). De fapt, prin forma şi numărul lor, piesele de tip „point â cran“ descoperite în aşezările gravetiene de pe teritoriul României, nu justifică tratarea acestei probleme separat. Ceea ce ne-a atras atenţia a fost mediul în care ele apar, poziţia geografică a aşezărilor şi într-o oarecare măsură unele probleme ridicate de materia primă. Cele mai vechi apar în cadrul unor complexe de vîrstă interstadială Ohaba (W2/3), situate deoparte şi de alta a Carpaţilor Răsăriteni, în mediul unei culturi centraleuropene specifice la Cremenea — Sita Buzăului şi în mediul unui complex esteuropean de tip Molodova, la Buda. într-o etapă mai tîrzie piese de acest tip apar în aceleaşi zone în depozite tardi-
