Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Istorie
23 415 socialist din România şi către toţi muncitorii comunişti, în care, pe lîngă unele aprecieri realiste, au fost pronunţate o serie de puncte de vedere eronate, asupra partidului şi realităţilor româneşti, ceea ce a dăunat activităţii viitoare a Partidului. Raportul ca şi discuţiile au pus în evidenţă procesul de creştere a mişcării muncitoreşti din România, faptul că „ideea socialistă a fost răspîndită în ţară şi a pus în frămîntare masele largi“, opţiunea comunistă avîndu-şi temeiul în realitatea concretă a faptelor, în intransigenţa revoluţionară pusă în evidenţă de partidul clasei noastrei muncitoare încă înaintea izbucnirii războiului. în acelaşi timp, atît în raportul delegaţiei care a fost în Rusia, cit şi în unele intervenţii pe marginea lui s-a subliniat că aprobînd în întregime tezele fundamentale ale Internaţionalei Comuniste, delegaţia română, a exprimat, totodată unele rezerve pe care le avea în ceea ce priveşte interpretarea unor puncte din condiţiile de primire în Internaţională. în continuare discuţiile au fost axate pe Programul Partidului, acesta reprezentînd punctul central al congresului. In Programul adoptat de Congres, figura ca obiectiv suprem: „trecerea puterii politice şî economice în mina muncitorilor de la oraşe şi sate“ şi „înfăptuirea societăţii viitoare care nu-i alta decit comunismul“. Realizarea acestui obiectiv se putea face numai prin instaurarea dictaturii proletariatului, căci, se preciza în raport „Nu democraţia burgheză, ci dictatura proletariatului va fi aceea care va asigura triumful socialismului. Pentru atingerea acestui scop masele populare vor lupta după cum va fi rezistenţa adversarilor pînă la conflict înarmat cu puterea de stat capitalistă“01. Pledînd pentru exproprierea mijloacelor de producţie şi de schimb şi trecerea lor în proprietate socialistă în Raport se manifestă grijă pentru aliaţi, pentru unica proprietate şi pentru micii meşteşugari care „nici unul, nici altul nu pot fi expropriaţi“. în sprijinul alcătuirii Programului comunist, al transformării partidului socalist în partid comunist şi afilierea la centrala Comunistă de la Moscova s-a pronunţat şi coraportul ţinut de Mihai Cruceanu, ca şi discuţiile ce au avut loc în ziua de 11 mai 1921. Aşa, dar, a patra zi a lucrărilor, au fost axate mai ales pe tema adoptării Programului Partidului şi afilierii la Internaţionali a IlI-a. Discuţiile mele Comitetului Central al dv. sînteţi de acord cu cele 21 de condiţii? 2. Aceste teze şi condiţii trebuie adoptate fără rezerve de către următorul dv. Congres. 3. Declaraţi că imediat după întoarcerea dv. în România Grigorovici, Jumanca, Flueraş şi consorţii vor fi excluşi din partid? 4. Declaraţi că vă supuneţi tuturor hotărîrilor Federaţiei Comuniste Balcanice şi că-i asiguraţi cea mai fierbinte participare şi înţelegere din partea voastră? 5. Sînteţi de acord ca împreună cu partea comunistă a delegaţiei române, cu participarea Comitetului Executiv al Internaţionalei Comuniste, să elaboraţi o listă a noului Comitet Central al partidului român compusă din comunişti de încredere? 6. Puteţi garanta că imediat după întoarcerea dv. în România organul central îşi va schimba poziţia şi va scrie în mod comunist? Delegaţia s-a reîntors în patrie în decembrie 1920 (Arhiva C.C. al P.C.R., fond nr. 1, dosar nr. 4, f. 17—18). 51 Documente din istoria mişcării muncitoreşti din România. 1916—1921, p. 433, 622.
