Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)

Istorie

414

22

mişcarea muncitorească internaţională, între care şi aceea de a fi luat „parte la Conferinţa de la Zimmerwald“ care avea să fie nucleul Internaţionalei Comuniste de mai tîrziu. Această retrospectivă a constituit temeiul faptelor concrete pentru dezbaterea pe marginea a ceea ce trebuia să fie spiritul revoluţionar al mişcării muncitoreşti, al practicii politice şi condiţiei generale în care urma să se angreneze Partidul. Discuţiile purtate asupra raportului s-au caracterizat prin grija deosebită pentru îmbunătăţirea întregii activităţi a partidului, pentru promovarea în fruntea sa a unor oameni destoinici, capabili „să cunoască pulsul vremurilor, spiritul poporului“ oameni care să aibă încredere deplină în mase, să se sprijine în permanenţă pe ele, să le apere fără rezerve interesele. Se avea în vedere mai ales consecvenţa revoluţionară, modul de a gîndi tactica şi strategia Partidului, formele de acţiune prin care să se afirme mişcarea revoluţionară a proletariatului. „Fără să ne îndîrjim asupra persoanelor — spunea I. Neaga Negulescu — bd ne dăm seama că păcalul cel mare este felul tacticii urmate pînă acum. Să schimbăm tactica mişcării noastre dacă vrem să ieşim din făgaşul greşelilor petrecute . .. deci nu asupra persoanelor să stăruim, ci asupra metodei, (pe aceasta) să o schimbăm ca să ieşim din acest congres mai fraţi şi mai tari ca oricînd“48. Gh. Cristescu a răspuns observaţiilor şi criticilor făcute de delegaţi, după care raportul a fost aprobat. Intre timp, ca urmare a intervenţiilor repetate la Ministerul de Interne, a fost ridicat sigiliul de pe sediul Partidului din str. Sf. Ionică nr. 12, obţinîndu-se permisiunea continuării lucrărilor congresului aici49.

In cea de a treia zi a lucrărilor (10 mai), într-o ambianţă mai plăcută căci se aflau în sala mare a Clubului socialist, discuţiile au fost axate pe problema centrală a Congresului, aceea a adoptării Programului comunist, a consfinţirii centralizării de drept a mişcării la scara ţării reîntregite, şi afilierea sa la Internaţionala a IlI-a, Comunistă. In acest sens, Gheorghe Cristescu a făcut, mai întîi, o relatare despre vizita delegaţiei Partidului socialist la Moscova, despre primirea acesteia de către V. I. Lenin, despre întîlnirile cu reprezentanţii Internaţionalei Comuniste50, apoi a dat citire adresei Cominternului Către membrii Partidului

48 Ibidem, p. 695. Reţinem şi observaţiile formulate de Eugen Rozvan, Gh. Niculescu-Mizil, D. Grofu, T. Iordăchescu, Gh. Luca, Gh. Pîncotan etc. care se opresc asupra grevei generale, a sensului discuţiilor purtate cu generalul Averescu, asupra delegaţiei Partidului Socialist în Rusia Sovietică.

49 în primele două zile lucrările Congresului s-au desfăşurat în sălile redacţiei ziarului „Socialismul“ din str. Academiei nr. 25, deoarece sălile Clubului socialist şi deci, şi a partidului şi sindicatelor, erau închise încă din timpul grevei generale din octombrie 1920.

50 Delegaţia Partidului Socialist a fost primită la Kremlin, de V. I. Lenin, care a apreciat activitatea revoluţionară a Partidului Socialist; ea a avut, apoi, întrevederi la Moscova şi Harkov cu Buharin, Zinoviev, Kollontai, Racovski etc. După discuţii îndelungate cu reprezentanţi ai Cominternului, aceştia au pus delegaţiei române şase întrebări, de natura răspunsului la ele depinzînd primirea Partidului Socialist din România la Internaţionala Comunistă: 1. Declaraţi că în nu-