Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Arheologie
174 8 Fixat de vîrful capului de ac se înalţă un cilindru de 0,50 cm, de care sínt sudate trei plăci de formă de petală. Vîrful cilindrului se lăţeşte, fiind fixată în el o perlă de argint. Dimensiuni: lungimea totală 18,8 cm., înălţ. cap. 4,6 cm., lungimea tijei 14,2 cm., diam. cap. 4,3 cm., diam. tijei 0,40 cm., nr. inv. IV/II). 7. Salbă formată din mărgele mici de sticlă colorată, de culoare neagră, albastră, verde şi galbenă (pl. XLV/5), nr. inv. IV/14. 8. O pereche de nasturi (aplică) ornamentali fixaţi de marginile mantiei de postav. Sínt lucraţi din argint aurit, cu excepţia plăcii de suport care pe dos nu este aurită. Placa suport se fixează de marginile mantiei prin cele şapte găuri. O placă era prevăzută cu un inel, iar alta cu un cîrlig, ambele sudate de dosul plăcilor. Pe placa de suport este fixat un ornament de formă emisferică, fondul ei fiind perforat în mai multe locuri. Pe emisferă este fixat un ornament cu motive vegetale (frunze şi stoloni) prinse în mănunchi de o figură umană, avînd la ambele capete cîte un cristal de rocă, fixat în patru gheare (pl. XLV/4). Dimensiuni: lungimea 3,5 om, nr. inv. IV/12-13. Asemenea obiecte provin mai mult din descoperiri de tezaure. Recent au fost descoperite şapte bucăţi ace de păr la Kaposvár9 (R.P.U.), provenite dintr-un cimitir feudal. Acele de păr erau podoabe funcţionale larg răspândite şi folosite în portul femeiesc medieval din zonele noastre10 11. Cu ajutorul lor se fixa vălul de părul femeilor. în limbajul popular erau numite „ace de păr oscilatoare“ (rezgős fátyoltűk). Aceste piese de la cimitirul feudal Carei-Babold (Livada) prezintă multe asemănări cu acele de păr cunoscute din Transilvania sau din Ungaria, datînd din secolele al XVIXVII-lea. Acul de păr nr. 1 are analogii din tezaurul de la Tomaşovaţ (R.F. Iugoslavia)14. Acele de păr nr. 2, 3, 5, 6 au analogii de la Drégely-Palánk12 (R. P. Ungară), Huedin13, Visuia13a, Baia Mare14, Szolnok15 (R. P. Ungară). Acul de păr nr. 4, după formă, se încadrează în mod organic între celelalte descoperiri similare, dar pe baza ornamenticii pare un exemplar mai deosebit şi mai rar întîlnit, neavînd analogii din tezaurele susmenţionate. Perechea de nasturi ornamentali are analogie perfectă din tezaurul de la Baia Mare16. Tezaurele de la Huedin, Baia Mare, Visuia au fost datate la sfîrşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-9 Edith Bárdos, Élet és Tudomány, XXXV, 22 (30. V. 1980). 10 A. M. Cipaianu, ActaMN. X. 1973, p. 658. 11 B. Kövér, ArchÉrt, XVII. 1897, fig. 3 (p. 347). 12 Idem, ArchÉrt. XII, 1872, fig. 3/2 a (p. 33). 13 A. M. Cipaianu, ActaMN. X. 1973, pl. III/4, 5. i3a E. Telcean, File de istorie, IV. Bistriţa, 1976, pl. 1/2, 3; pl. II/l, 2. 14 J. Mihalik, ArchÉrt. XXVI. 1906, fig. 4, p. 121. 15 R. Florescu, I. Miclea, Tezaure transilvănene, Bucureşti, 1979, fig. 239, 240. 18 J. Mihalik, ArchÉrt. XXVI. 1906, fig. 1—2, p. 121.
