Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Istorie
7 209 Românii sătmăreni au participat cu entuziasm la mişcarea largă de solidarizare din zilele fierbinţi ale anului 1894. Cu mult înainte de începerea procesului de la Cluj ziarul „Budapesti Hirlap“ din 9 martie 1894, remarca că „toate comunele din judeţul Sătmar sínt năpădite de preoţi şi învăţători valahi, care prin cuvinte frumoase şi tot soiul de promisiuni, agită populaţia valahă...47 Mişcarea de adeziune a culminat însă în luna mai 1894. Intr-o adunare ţinută la Homorodul de Mijloc la 6 mai 1894, intelectualitatea română din cercul electoral Cărăşeu „neputînd lua parte activă la procesul contra intereselor noastre, vitale române“, îşi exprima adeziunea „la principiile pentru care Comitetul permanent naţional român poartă luptă glorioasă“, dorindu-i „izbînda deplină“ în cauza „sfîntă şi dreaptă“, pentru care luptă.48 Printre cei 20 de semnatari ai adresei se numără locuitori din mai multe comune sătmărene: Tătăreşti, Homorodu de Jos, Soconzel, Mădăras, Pomi, etc.49 Locuitorii din Doba, într-o adresă semnată de 115 persoane, urau comitetului naţional să poată duce la bun sfîrşit lupta pentru îndeplinirea dorinţelor românilor „cuprinse în mult preţuita carte „Memorandum“, afirmând că „tot ce D-voastră ca conducători aleşi prin noi şi din sinul nostru aţi scris în Memorand, e voinţa şi aşteptarea noastră prin D-voastră, noi poporul român sîntem traşi în judecată.“50 Românii din Hotoan, printr-o adresă semnată de 156 persoane, declarau că „pîra ce s-a ridicat în contra comitetului naţional pentru memorandul făcut şi dus la Viena, este pîra ridicată în contra tuturor românilor din această ţară“, dorind conducătorilor împrocesuaţi „putere şi virtute“ în „lupta grea pentru drepturile poporului român .. ,“51 In cadrul unei adunări ce a avut loc la biserica din sat la 7 mai 1894, românii din comuna Gereuşa au adoptat o adresă de aderenţă în care îşi exprimau adeziunea la cauza memorandistă: „Cauza e comună, o recunoaştem şi o primim ca a noastră“.52 Cei din Giurtelecul Hododului îşi exprimau şi ei adeziunea la cauza memorandistă într-o adresă scurtă, dar plină de semnificaţii: „Curaj fraţilor! Nu sînteţi singuri! Cu voi sîntem şi noi!!!“53 Sătmărenii şi-au trimis reprezentanţi şi la procesul de la Cluj. Astfel, Antóniái Báliban54, Vasile Pătcaşiu55 *, şi alţii au făcut parte din delegaţia condusă de vicarul Silvaniei, Alimpiu Barbulovici, care s-au prezentat în seara zilei de 7 mai 1894 la Dr. loan Raţiu, pentru a-i prezenta „omagii 47 cf. A. Iuga, Op. cit., p. 274. 48 Muzeul de istorie Alba Iulia, fond Unirea, Adresă de aderenţă a locuitorilor din Homorodul de Mijloc, inv. 302. 49 Ibidem. 50 Ibidem, Doba, inv. 202. 51 Ibidem, Hotoan, inv. 304. 52 Ibidem, Gereuşa, inv. 278. 63 Ibidem, Giurtelecul Hododului, inv. 284. 54 cf. A u r e 1 T r i p o n, Op. cit., p. 456. 55 Arhiva Muzeului judeţean Satu Mare, inv. 12.190. 14 — Studii şi comunicări — IV.
