Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Istorie
3 163 balot de postav de Jihlava (sau, poate, ţesătură fină de Jihlava: „Fodor Igler“5 6). Pentru pînză de Silezia, precum şi pînză fină, de Bardejov şi aşa-zisă „galică“ („gallér giolch“) taxa este redusă, în total de 23 denari'5. Se mai plătesc 2 florini şi 98 denari pentru 298 bucăţi de pălării „pentru cetăţeni“ („polgár swueg“)7 8. In rîndul produselor meşteşugăreşti se înscrie ciurul („rosta“) care a costat pe piaţă 2 florini, fiind vămuit cu 6 denaris. Altă categorie de mărfuri adusă de la Satu Mare sínt metalele şi armele. Se aduce, cu o singură ocazie, o mare cantitate de fier de diverse sortimente: fier de „Döbszovanj“ 270 de bucăţi, fier mare („Eoregh rendutt“) 250 de bucăţi, fier mijlociu („keozep vasatt“) 967 de bucăţi şi fier mărunt („apro vasatt“) 4, 3 şi 13, în total 20 de bucăţi; în acelaşi stoc de mărfuri întîlnim trei legături de săbii şi 6 de tinichea9. Tricesima ce li se stabileşte este relativ redusă valoric, cu excepţia fierului mărunt, de bună seamă cel mai utilizabil dintre toate sortimentele. Suma totală a tricesimei pentru aceste articole urmează îndată după cea percepută pentru articolele meşteşugăreşti şi postavuri-pînzeturi, ridicîndu-se la 6 florini şi 64 denari. De amintita categorie de mărfuri se leagă aducerea a 9 ciocîlteie („Czikoltin“)10, taxate cu 4V2 denari11. în sfîrşit, în registrul din 1612 figurează şi chimicale aduse de la Satu Mare: două chintale de alaun într-o berbinţă, pentru care s-au înregistrat 80 de denari ca taxă trieesimală. După cum vedem aşadar, traficul comercial direct Cluj—Satu Mare într-o perioadă de aproape 40 de ani nu este nici prea mare cantitativ, nici nu se ridică la o valoare măi însemnată. Totuşi, remarcăm cîteva lucruri. In ciuda rarităţii înregistrărilor, ele cuprind aproape întreg răstimpul pentru care dispunem în ansamblu de înregistrări tricesimale. în afară de aceasta, trebuie observat şi următorul lucru: nici în scoaterea de mărfuri din Cluj înspre Satu Mare, nici în aducerea de mărfuri, nu avem de-a face cu un comerţ specializat (fie în produse agricole, fie în articole meşteşugăreşti sau în materii prime metalice). Pentru a găsi o explicaţie, aceste observaţii trebuie coroborate cu situaţia ce se înfăţişează în privinţa traficului comercial al celorlalte centre din Transilvania (în sensul geografic larg, deci depăşind aşa-zisa Transilvanie istorică şi incluzînd Partium-ul, precum şi zona Crişurilor, aceste zone fiind organic încadrate în relaţiile economice ale Transilvaniei atît cu ţările române, cît şi cu Europa centrală în veacurile discutate). 5 ASC, SOC, 13 b, IX, p. 1: 17 decembrie 1614. 6 ASC, SOC, 12 b, VIII, p. 3: 3 martie 1611. 7 ASC, SOC, 19. VII, p. 16: 15 mai 1632. 8 ASC, SOC, 12b, VIII, p. 3: 3 martie 1611. 9 ASC, SOC, 15b, XVIII, p. 6: 3 februarie 1622. 10 Piesă de legătură între ruda tiligii plugului şi tînjală; cf. Balassa Iván, Az eke és a szántás története Magyarországon, Budapest, 1973, p. 236—238. Termenul a fost greşit interpretat de noi într-o lucrare anterioară, v. Acta MN, XII (1975), p. 245. 11 ASC, SOC, 15b, XVIII, p. 6: 3 februarie 1622. 11*
