Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Istorie
2 162 referă la mărfuri duse la Satu Mare, iar 5 la mărfuri aduse; cele dinţii apar în anii 1599 şi 1612, cele din urmă în 1611, 1612, 1614, 1622 şi 1632. Suma totală a tricesimei percepute pentru toate aceste mărfuri, atît pentru cele duse, cit şi pentru cele aduse, este destul de moddstă: ea se ridică la 28 florini şi 33y2 denari, din care pentru mărfurile duse la Satu Mare s-au achitat 13 florini şi 58 denari, iar pentru cele intrate în Cluj de la Satu Mare 14 florini şi 75y2 denari. Am calculat preţul comercial, deci suma cu care au fost cumpărate pe piaţă aceste mărfuri, recurgând la cunoscutul raport 1 :30 (deci înmulţind cu 30 taxa vamală specificată în registre), iar pentru că există şi cazuri — puţine la număr — unde se menţionează chiar preţul de cumpărare al unor produse, am adăugat aceste preţuri, luate întocmai, sumei obţinute prin înmulţirea cu coeficientul 30 a taxei de tricesimă. Preţul comercial total al produselor vehiculate în ambele sensuri între oraşele Cluj şi Satu Mare, astfel obţinut, se ridică la suma de 853 florini şi 20 denari. Din această sumă, 407 florini şi 40 denari revin mărfurilor duse la Satu Mare, iar 445 florini şi 80 denari constituie preţul pe piaţă al mărfurilor aduse de la Satu Mare la Cluj. Este interesant să trecem acum în revistă, ce fel de mărfuri, cît de variate sortimente se ascund îndărătul acestor cifre. După cum am arătat, cîtimea mai neînsemnată din punct de vedere valoric o dau produsele scoase din Cluj şi duse la Satu Mare. Observaţia este valabilă şi pentru varietatea produselor şi sortimentelor. Valoric, primul loc îl ocupă aici produsele naturale, cu o tricesimă totală de 12 florini şi 70 denari. Din rîndul lor, aflăm ca duse la Satu Mare mierea (în două cazuri1) şi rachiul2. Mai mică, de numai 0,88 florini, este tricesimă plătită pentru produsele meşteşugăreşti şi postavurile duse la Satu Mare. Astfel, în ce priveşte încălţămintea, pentru 48 cizme mari (nu ;se specifică dacă sínt perechi sau bucăţi) se plătesc 48 denari, pentru 3 (prdbabil perechi) cizme 6 denari3; tot aşa, relativ reduse sínt taxele pentru postavuri-ţesături: 5 viguri de borduri late de karasia (postav de Kersey, englezesc) au tricesimă de 25 denari, iar 3 viguri de borduri înguste ale aceluiaşi postav se taxează la 9 denari4. Mai mare varietate prezintă mărfurile care se aduc la Cluj de la Satu Mare. In rîndul acestora, se remarcă în primul rind postavurile şi articolele meşteşugăreşti, pentru care s-a plătit în total 7 florini şi 27 denari tricesimă. Dintre acestea, taxa maximă, de 4 florini, se percepe pentru un 1 Arhivele Statului Cluj, Socotelile oraşului Cluj (în continuare: ASC, SOC), 8, XIV, p. 9: în 12 martie 1599 soţia lui Zaz István duce la Satu Mare 3 jumătăţi de butoaie de miere, taxate cu 3 denari; ASC, SOC, 13 a, VI, p. 36: la 13 noiembrie 1612 Huzar Peter duce 2 butoaie conţinînd 40 vedre de miere, pentru care plăteşte ca tricesimă 1 florin. 2 ASC, SOC, 8, XIV, p. 9: 12 martie 1599; 87 vedre de „vinars“ (rachiu) sínt taxate cu 8 florini şi 70 denari. 3 Ibidem. 4 Ibidem.
