Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Istorie
COMERŢUL CLUJULUI CU SATU MARE ÎN SEC. XVI—XVII (pe baza registrelor clujene de tricesimă) FRANCISC PAP O componentă de loc de neglijat a profilului puternic cu care oraşul Satu Mare s-a înscris în peisajul întregii ţări, de-a lungul unei îndelungate perioade istorice, o constituie activitatea sa economică, comercială, desfăşurată în veacurile evului mediu. Deşi mulţimea evenimentelor politice prin care a trecut Satu Mare cu deosebire în secolele XVI—XVII nu a favorizat întotdeauna desfăşurarea netulburată a vieţii sale comerciale, oraşul n-a încetat să se situeze printre localităţile prezente atît în comerţul intern, cît şi în cel extern al Transilvaniei medievale. Aflat pe ruta comercială ce lega în special Clujul de centrele din Slovacia, Ungaria, Polonia, oraşul Satu Mare îl găsim prezent şi în mărturiile scrise ale activităţii comerciale clujene, dintre care un material arhivai bogat, compact grupat, îl cuprind registrele de tricesimă, întocmite de persoane special desemnate în cadrul administraţiei orăşeneşti. Tezaur de mare valoare al unei bogate activităţi comerciale, registrele astăzi păstrate, aflate în posesia Arhivelor Statului Cluj, îmbrăţişează o perioadă relativ scurtă, dar foarte bogată în evenimente istorice, cea a anilor 1599—1637. înregistrările tricesimale conţin, în afară de specificarea vămii tricesimale percepute pentru fiecare marfă adusă sau scoasă din Cluj de negustori, o serie de date interesante ea: localitatea de destinaţie sau de provenienţă a transportului respectiv, felul şi chiar sortimentul special de marfă, cantitatea transportată, adeseori preţul la care articolele au fost cumpărate (şi din care — reamintim şi aici acest lucru — tricesimă constituia, ca taxă vamală, în principiu a treizecea parte). Iată de ce şi acele înregistrări care menţionează oraşul Satu Mare drept localitate de destinaţie sau de provenienţă a mărfurilor ne dau posibilitate să ne informăm nu numai asupra sumei cu care au fost vămuiţi purtătorii lor la oficiul tricesimal clujean, ci şi asupra varietăţii produselor vehiculate. In mod curios, înregistrările referitoare la mărfuri sătmărene intrate în Cluj şi la mărfuri clujene duse la Satu Mare sínt mult mai puţine decit ne-am aştepta avînd în vedere însemnătatea oraşului Satu Mare ca centru comercial (asupra motivelor posibile vom reveni). Atare înregistrări găsim în registrele discutate într-un număr total de 7. Dintre ele, 2 se 11 — Studii şi comunicări — IV.
