Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Istorie
156 14 — str. Iacob (Jakab u), str. Pionierilor de azi, avind mai ales în partea de nord casele pînă la str. Conta — str. Mare (Nagy u), str. Pietroasa de azi50 S-a dezvoltat mult avind o întindere considerabilă suburbia numit Hoştanţ. Aici sínt amintite următoarele străzi:51 — str. Mare (Nagy u) — str. Pajiştei (Pázsit u) — str. Bercului Mare (Nagyberek u) — str. Bercului Mic (Kisbérek u) — str. Iuliu (Gyula u) — str. întoarce-te (Térj meg u) — str. Podului (Híd u) — str. Mică (Kis u) — str. Celor şase case (Hatház u) — str. Fierarilor (Kovács u) — str. Meşter (Mester u) — str. Bisericii (Templom u) — str. Tot (Tóth u) — str. Telec (Telek u) Aceste străzi nu le ştim unde erau, pentru că la sfîrşitul secolului, circa în anul 1680 au fost arse şi nimicite în urma luptelor duse între armatele transilvănene, — care au venit în ajutorul răsculaţilor curuţi — şi armatele habsburgice. Din acest secol avem cîteva reprezentări fidele. Mai întîi avem un plan al insulei Satu Mare, provenit din colecţia arhivei din Karlsruhe.52 Vedem pe plan Cetatea Satu Mare, foarte fidel reprezentată. Se văd şi palisadele în jurul insulei în cîteva locuri cu întărituri. Se vede şi partea neconstruită, în jurul cetăţii desenată cu linie punctată. Dar nu dă planul străzilor din Satu Mare şi Mintiu. In colţul din partea dreaptă, jos este scris NIMET, ceea ce înseamnă oraşul Mintiu. Orientarea este greşită, pentru că punctele cardinale sínt inversate. Tot din colecţia arhivei din Karlsruhe provine vederea Cetăţii văzute dinspre nord. In faţă este terenul viran unde este un şopron. După toate posibilităţile, şopronul a fost locul de vînzare al unei bresle. Deşi pe desen este foarte mic, în realitate trebuia să fi fost mult mai mare. In Monografia oraşului B. Bagossy scria, că în 1629 adunarea generală a nobililor din Comitatul Satu Mare s-a ţinut într-un şopron (în Umbracula), din faţa cetăţii53. Se vede foarte bine cetatea cu bastioanele şi zidurile ei, apoi tumul cel mare cu poarta şi cu podul. In fund sínt casele din cetate, observîndu-se şi turnul bisericii. 50 Prima menţiune în 1690 în procesul verbal al oraşului. “Bartók G. op. cit., p. 288. 82 Codex Vindobonensis nr. 8609. 63 B o r o v s z k y S., Szatmár-Németi monográfiája, p. 450.