Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Istorie
15 157 Legat de cetate trebuie să amintim problema bisericii de aici, unde a fost înmormîntat domnitorul Mihnea al III-lea. Despre această biserică avem puţine şi vagi cunoştinţe. Cînd s-a construit cetatea a fost clădită şi o biserică catolică — cu toate probabilităţile din lemn — care a fost folosită de către soldaţii garnizoanei din cetate. Această biserică în 1622 a trecut în posesia reformaţilor (protestanţilor) cînd cetatea a fost ocupată de către principele Bethlen Gavril. El a înfiinţat lîngă biserică o şcoală şi o tipografie. Unii susţin că Bethlen G. ar fi construit o biserică separată pentru reformaţi, iar după alţii ar fi reparat biserica catolică şi ar fi ocupat-o pentru reformaţi. Mai tîrziu se scrie că principele Gh. Rákóczi I în 1645 ar fi demolat biserică şi a construit una nouă, care a fost terminată în 1654. In 1654 iezuiţii sínt alungaţi din Satu Mare şi din cetate. Iezuiţii s-au aşezat în cetate în 1630, unde au primit clădirea numită Rezidenţia. Aici ei au întemeiat o şcoală şi cel puţin au avut o capelă. Nu se ştie exact cînd au ajuns ei iarăşi în posesia bisericii; se presupune că în 1662, sau 1672, deşi Satu Mare a fost reocupat la 16 iulie 1660, de către armatele habsburgiee, Cronicarul Szalărdi loan, în opera sa „Siralmas krónika“, scria următoarele în legătură cu înmormîntarea domnitorului Mihnea al III-lea: „Principele Rákóczi l-a înmormîntat tot acolo — în Satu Mare — cu pompă în 4 mai 1660 în biserica din cetate cu ceremonie păpiştăşească. întrebarea este dacă domnitorul putea fie înmormîntat într-o biserică reformată cu ceremonia catolică? Kocsmár B. în lucrarea sa „Istoria bisericii reformate din Satu Mare“, presupune că biserica cea nouă construită de Gh. Rákóczi I. ar fi fost o biserică separată, pentru că cu ocazia cererii de restituire din 1721, reformaţii au susţinut cu ajutorul unor martori (servitorii fostului comandant Kún István), că biserica nouă nu este identică cu cea veche pentru că s-a găsit în biserica confiscată monumentul funerar al căpitanului suprem înmormîntat în biserica cealaltă, rămasă catolică, dacă a existat; sau a Károly Ádám, înmormîntat acolo. Se poate că domnitorul Mihnea, a fost fost înmormîntat nu în biserică ci în cimitirul vecin. Pe strada Kossuth Lajos, cu ocazia depunerii conductei apă (oca 1968—1969), s-au găsit o mulţime de morminte monumente funerare, cavouri, pietre cioplite. O altă reprezentare este planul oraşului din 1665 apărut în cartea lui Galeazzo Gualdo Priorato54. Satu Mare este desenat foarte fidel; vedem cetatea din care ies două poduri, unul spre P-ţa Libertăţii de azi, cealaltă de la capătul străzii Cuza Vodă de azi. Se văd cele două poduri peste Someş, pe lîngă cetate şi podul peste Mintiu. în cetate nu sínt reprezentate străzile, numai o clădire pătrată mai mare şi una mai mică, unde 54 Apărută în cartea lui Galeazzo Gualdo Priorato, cu titlul: Históriáé di Leopoldo Cezare, voi. I, 1670, p. 456—467. Stampa există şi în Arhiva Muzeului din Satu Mare.
