Satu Mare. Studii şi comunicări 3. (1975)
Istorie
3 9 şurat sub semnul unor imperative pe care le-am putea defini: organizare şi propagandă comunistă, propagandă şi o mai bună organizare, unitate, organizare şi luptă anticapitalistă, luptă şi o viaţă mai bună socialistă. La scurtă vreme de la crearea sa, activitatea organizatorică şi politică a secţiunii comuniste din Satu Mare s-a extins şi asupra localităţilor Cărei, Ardud, Bicsad, Halmeu, unde de asemenea se creează nuclee comuniste care iniţiază primele manifestări anticapitaliste. Tot în acea vreme se înfiinţează şi secţii ale Uniunii tineretului Comunist. Dar scoaterea Partidului Comunist Român în afara legilor, în 1924, de către autorităţile burgheze, a ridicat în faţa partidului sarcini speciale, de reorganizare a întregii sale activităţi, de menţinere în continuare a legăturii cu masele. Comuniştii din Satu Mare s-au adaptat noilor împrejurări, au căutat şi găsit noi forme de activitate, care să îmbine metodele de acţiune legale cu cele ilegale, să menţină în continuare legătură strînsă cu masa muncitorilor, să popularizeze în rîndurile acestora principiile înaintate ale comunismului, politica Partidului Comunist de apărare consecventă a intereselor naţionale ale poporului român. în vederea îndeplinirii acestor sarcini, organizaţia P.C.R. Satu Mare a desfăşurat o intensă muncă pentru crearea de nuclee comuniste în principalele fabrici şi uzine. Ca urmare, organizaţia P.C.R. Satu Mare, aprecia un raport al Comitetului regional P.C.R., şi-a întărit poziţiile în fabricile „Unio“, „Princz“, „Lomaş“, „Vulcan*, la atelierele C.F.R. şi la Depoul mic C.F.R. Totodată, ea a stabilit legături cu gara C.F.R. — Ferestrău, cu întreprinderile comunale (Uzina Electrică şi Uzina de apă), cu unele ateliere de încălţăminte şi croitorie etc.4. Aceste succese au fost semnalate cu îngrijorare şi de chestura poliţiei Satu Mare, care, într-un raport din 1933, scria că, „Comuniştii lucrează ziua şi noaptea pentru dezvoltarea propagandei comuniste şi formarea de noi aderenţi“, că organizaţia P.C.R. Satu Mare „este în număr mare, mijloacele de care dispune şi mai ales modul ingenios în care funcţionează sínt concludente“5. Deşi urmăriţi la fiecare pas de autorităţile poliţieneşti, comuniştii au ştiut să găsească mereu noi şi noi forme de acţiune. De la întâlnirile din casele conspirative ale partidului aflate în străzile: Maramureş nr. 5, Attila nr. 8, Transilvania nr. 26, Vasile Alecsandri nr. 79, Vînătorilor nr. 1, Muntenia nr. 25, Calea Amaţului nr. 2 şi pînă la întruniri restrînse pe malul Someşului sau la adunări publice în sala căminului muncitoresc reprezintă o gamă largă de activităţi iniţiate de comunişti. La multitudinea acestor manifestări participanţii — comunişti, utecişti, simpatizanţi ai P.C.R. şi chiar muncitori fără de partid — au dezbătut şi analizat sarcinile de luptă izvorîte din situaţia şi condiţiile concrete ale mediului social sătmărean.6 Vorbind despre activitatea organizaţiei P.C.R. în această direcţie un raport al oficialităţilor locale din 19 septembrie 1931 semnala faptul că nemembrii acestuia „în timpul verii ţin adunări clandestine 1 1 Idem, fond 10, mapa 45, mapa 162, mapa 238; fond 1, dos. nr. 102; înv. 8, I.C. f. 43 — 49. 5 Idem, fond 50, dos. nr. 2673, f. 35, 133. 6 Idem, fond 50, dos. nr. 2679, f. 59, 107; dos. nr. 2513, f. 10, 13; dos. nr. 2786, f. 932; fond 1, dos. 146, f. 78—81.
