Satu Mare. Studii şi comunicări 3. (1975)
Istorie
10 4 pe malurile rîului Someş . . . unde se ţin conferinţe comuniste şi se citesc celor prezenţi articole din ziarele comuniste“.7 Peste tot militanţii comunişti datorită priceperii lor, dîrzeniei şi curajului de care au dat dovadă au fost iniţiatori ai manifestărilor anticapitaliste, au ştiut să se lege de masa muncitorimii, să influenţeze şi să antreneze la luptă alături de proletariat alte categorii sociale, care, într-un fel sau altul, erau nemulţumite de stările sociale precare hărăzite de regimul burghezo-moşieresc. O activitate dintre cele mai rodnice au desfăşurat comuniştii sătmăreni în domeniul propagandistic şi agitatoric. Nu e vorba doar de aplecarea cu atenţie asupra materialelor primite de la centru şi de difuzarea lor, deşi analiza conţinutului acestora ne dă măsura rodniciei unei astfel de acţiuni puse în slujba idealului celor ce muncesc, al intereselor naţiunii române. Manifeste şi broşuri ale C.C. al P.C.R., ale C.C. al U.T.C., ale Ajutorului roşu, Blocului Muncitoresc Ţărănesc, Sindicatelor Unitare, erau difuzate sistematic, începînd din 1924, în rîndurile maselor muncitoare; ziare şi reviste comuniste ca: „Lupta de clasă“, „Viaţa Muncitoare“, „Munkás“, „Scinteia“, „Apărătorul proletar“, „Viradat“, „Stingă“, „Tînărul leninist“, „Cazarma“, „Descătuşarea“ şi altele circulau din om în om, şi vasta literatură cu caracter proletar aflată la dispoziţia muncitorilor în rafturile bibliotecii căminului muncitoresc din str. Cuza Vodă nr. 23 grăiesc de la sine despre conţinutul bogat al propagandei desfăşurate de comuniştii sătmăreni.8 O altă coordonată a muncii desfăşurată de organizaţia P.C.R. Satu Mare, pe care dorim s-o subliniem în mod deosebit, se referă la formarea unui aparat tehnic propriu dotat cu cele necesare tipăririi şi difuzării pe plan local a unor manifeste şi mai ales a ziarului „Comunistul Sătmărean“, apărut în anul 1932. în acest sens organizaţia a dispus de trei aparate de multiplicat, tip şapilograf, care, spre a scăpa de urmărirea poliţiei, erau mutate periodic dintr-un loc în altul în casele conspirative ale partidului din străzile Maramureş nr. 5, Nicolae Iorga nr. 15, Delavrancea nr. 18, Ţepeş Vodă nr. 36, Calea Amaţului nr.2.9 La toate acestea trebuie să adăugăm alte forme de manifestare cu largi rezonanţe în rîndurile maselor muncitoare şi ale opiniei publice progresiste: arborarea de steguleţe roşii pe stîlpi de telegraf, scrierea de lozinci pe pereţii unor case din cartierele muncitoreşti cu prilejul unor zile importante: 1 Mai — ziua internaţională a celor ce muncesc, 1 August — zi de protest împotriva războiului şi a pericolului de război, 7 Noiembrie — ziua victoriei Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie etc. Conferinţele publice din sala căminului muncitoresc la care participau un număr însemnat de muncitori, erau noi manifestări de educaţie proletară, de înfrăţire şi unitate a muncitorilor indiferent de naţionalitate.10 Timpul nn ue permite să intrăm în analiza conţi-7 Idem, fond 50, dos. nr. 2679, f. 88 8 Idem, fond 50, dos. nr. 6766, f. 116, 172-194 şi 331 9 Idem, fond 50, dos. nr. 2679, f. 133 — 135. 10 Idem, fond 50, dos. nr. 2679, f. 93, 102 1 04.
