Satu Mare. Studii şi comunicări 3. (1975)
Istorie
8 2 unor societăţi de întrajutorare tovărăşească, se înjghebează primele organizaţii muncitoreşti. Pe măsura dezvoltării mişcării socialiste şi muncitoreşti procesul de organizare politică şi profesională evoluează pe o linie mereu ascendentă pînă la formarea organizaţiilor de clasă muncitoreşti sub forma de secţii ale partidului politic al proletariatului, sindicate muncitoreşti, secţii ale organizaţiilor de tineret, de femei, sportive etc. Pregătirile multiple ce au avut loc în toată ţara în primăvara anului 1921 pentru marele congres al Partidului socialist au cuprins cu intensitate şi muncitorimea de pe meleagurile sătmărene. La Satu Mare, Cărei, Ardud, Negreşti se organizează adunări restrînse ale secţiunilorPartidului socialist, cu care prilej se dezbat problemele înscrise pe ordinea de zi a congresului şi se exprimă adeziunea deplină a muncitorilor socialişti din Satu Mare şi împrejurimi la lucrările acestuia, la măreţul act istoric, cu rezonanţe profunde, determinante pentru viaţa poporului român, pe care l-a avut Congresul din mai 1921. în perioada ce a urmat creării Partidului Comunist. în ciuda măsurilor represive luate de autorităţile burgheze contra organizaţiilor muncitoreşti şi a militanţilor revoluţionari (închiderea de sedii, suspendarea publicaţiilor socialiste, intentare de procese) activitatea de refacere a organizaţiilor se intensifică la sfîrşitul anului 1921 şi în cursul celui următor. Şi la Satu Mare, ca peste tot în ţară, greutăţi au fost multe şi de tot felul. Ele proveneau atît din propriile rînduri, ca urmare a sciziunii provocate de liderii social-democraţi, în iunie 1921, cît şi din partea duşmanului de clasă, care, de la început, a atacat sistematic tînărul Partid Comunist. Dar oricît de numeroase au fost piedicile, oricare a fost natura lor, oricît s-ar fi străduit organele represive să abată proletariatul de la făgaşul luptei revoluţionare, aceasta nu se mai putea întîmpla, adevărul şi dreptatea au triumfat. în judeţul Satu Mare nucleul comunist format din Nistor Iosif, Bencze Alexandru, Olteanu Alexandru, Mureşan Vasile, Cadar Iosif, Varga Iosif, Pricop Iosif, Alexandru Borghidan, Armin Gliik, Anton Grama, cărora li s-au adăugat tinerii lor tovarăşi Nemeş Ileana, Mátyás Alexandru, Pop Mihai, Borlan Gavrilă, Vereş Iuliu, Kolb Ludovic, Nemeş Alexandru, Camil Emanuel, Nistor Maria, Varga Ludovic, Szatmári Zoltán, Valter Ileana, Weisz Ştefan, Króméi loan, Kovács Ludovic, Ieremiaş Imre, Calai Mana şi mulţi alţii desfăşoară o muncă activă organizatorică, politică şi propagandistică în rîndurile maselor muncitoare.2 Cercetarea documentelor de arhivă şi coroborarea lor cu informaţiile unor activişti de partid şi de sindicat din acea vreme atestăfaptul că organizaţia Partidului Comunist Román din Satu Mare a luat fiinţă în vara anului 1922. Atestarea documentară a acesteia sub forma eliberării carnetelor de membru de partid o avem însă începînd din 1923, carnetele purtînd stampila Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi semnăturile lui Gheorghe Cristescu şi Elek Köblös3. De acum munca comuniştilor sătmăreni s-a desfă-2 Documente din Istoria Partidului Comunist şi a mişcării muncitoreşti revoluţionare din România. 1921— 1924, Editura Politică, Bucureşti, 1970, p. 271. 3 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 96, dos. nr.' 1126, f. 72, 86; fond 6, dos. nr. 4/1923.
