Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)
Arheologie - Istorie
60 atestat"; cf. şi D. Berciu, pp. cit., p. 135; ci. şi Z. Székely, în SCIV, XV, i. 1964, pp. 121—126. 33. N. Kalicz, Die Péceiet (Badener) Kultur und Anatolien, în Studia Archaeöiogica II, Budapesta, 1963, passim. 34. I. Banner, Die Péceler Kultur, in Archllung, 35, 1956. 35. I. Bognár—Kutzián, Über südliche Beziehungen der ungarische Hoch-Kuplerzeit, în Acta Arch, Bp, 9, 1958, pp. 155—190. 36. N. Kalicz, op. cit., loc. cit., pp. 14—18. 37. D. Berciu, în SCIV, XIV, 1963, pp. 483—484; ,,Se pare că ritul de incineratie şi obiceiul de înmormîntare în vase îşi are tot origine egeo-anatoliană". 38. S. Dumitraşcu, Note asupra culturii Coţofeni, în Lucrări ştiinţifice, I, Oradea, 1967, pp. 79—98. 39. V. Pavúková, La période énéolithique en Slovaquie, loc. cit., pp. 272—274, grup studiat de S. Siska. 40. v. P. Bosch—Gimpera, Das europäische Neolithikum und seine Volker, in Bericht ... V. Kongress (1958), Hamburg, Berlin, 1961, p. 130 (ci. şi idem. Bl problema indoeuropeo, Mexic, 1960, passim); G. Devoto, Origini indoeuropec, Firenze, 1962; Branco Gavela, Sur la catégorie et le problemes des Indoeuropeens, în Atti..., II, Roma, 1966, pp. 68—72; G. Ghilde, De la preistorie la istorie. Bucureşti, 1967, p, 75; Gh. Poghire, în Studii clasice, VI, 1964, pp. 395—396; C Ivănescu, în Analele Universităţii din Timişoara, seria Ştiinţe filologice, IV, pp. 290—295. 41. VI. Milojcic, Zur Frage der Schnur-keramik in Griechenland, în Germania, 33, 3, 1955, p. 154 şi urm., Amalia Mozsolics, Zur Frage der Schnurkeramik in Ungarn, în WPZ, 29, 1962, p. 31 şi urm.; v. şi E. Sturms, Die Her kunit der Becher-Bootaxtkultur, în Bericht... V. Kongress, Hamburg, 1958, Berlin, 1961. p. 779 şi urm.; un pahar ornamentat cu şnurul la Girişul de Criş (jud. Bihor), v. S. Dumitraşcu, Colecţia arheologică „Eugen Patoran", în Lucrări ştiinţifice, 1. Oradea, 1967, pl. 1/3. 42. A. J. Brjussov, Le piobléme indoeuropéen et la civilisation des hac he s de combat, în Atti..., II, Roma, 1966, pp. 72—77. 43. L. Hájek, La civilisation des vases campaniiorme, in Investigation archéologiques en Tchéchoslovaquie, Praga, 1966, pp. 101—106, Martin Hell, Schnurkeramik und Glockenbecher in Alpen Vorland, în WPZ, 28, 1961, fig, 1, 2, 3. 44. v. K. Horedt, Die Kupierzeit in Transilvanien, în Apulum, VII/1, 1968, pp. 103-116. 45. In România se pare că se va documenta cu vremea un nivel cultural cu ceramică ornamentală cu striuri (Besenstrich), în culturile Otomani I, Wietenberg de început, Suciu de Sus timpuriu, Tei-timpuriu. Acest nivel a fost atestat în Ungaria şi la noi (Medieşu Aurit, judeţul Satu Mare, săpături T. Bader, S. Dumitraşcu, Materiale şi cercetări arheologice, voi. IX); v. postularea acestui nivel la S. Dumitraşcu, op. cit., în Lucrări ştiinţifice, 2, Oradea, 1968, p. 263 („Orizontul cultural din epoca bronzului de început, ornamentat cu Besenstrich"), nota 26, II, C. •46. v. pentru cultura Rössen, A. Stroh, în 28 BerRGK, 1938, Berlin, 1940; pentru Austria v. R. Pittioni, Urgeschichte des Österreichischen Raumes, Wien, 1954, p. 184 şi urm.; pentru cultura Trichterbecher, J. Becker, Aktuelle Probleme der Trichterbecherkultur, în Bericht, V... Kongress, Hamburg, 1958, Berlin, 1961. p. 68 şi urm.; pentru cuitura Fatiainovo, A. L. Mongait, Arheologia ln U.R.S.S., Bucureşti, 1961, p. 127 şi urm.; pentru Polonia, Jerzy Glosik, în Materialy Starozytne, VIII, Wroclaw—Warszawa—Krakow, 1962, pp. 130—177; idem în Wiadomósci Archeologiczne, XXVIII—2, 1962, Varşovia, pp. 133—140; pentru Iugoslavia, M. Garasanin, în Starinar, NS, IX—X, 1958—1959, Beograd, 1959, pn. 33—36; idem, în 39 Ber RGK, 1958, pp. 29—103, Alojz Benac, în 42 BerRGK, 3 961, Berlin, 1962, pp. 26—-163; pentru Muntenia şi Moldova, Ion Nestor şi
