Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)
Arheologie - Istorie
59s Antitanc" — (j. Bihor) — cercetări inedite; Oradea-Salca, v. M. Rusu, V. Spoială, L. Galamb, Săpăturile arheologice de la Oradea-Salca, în Materialele, VIII, pp.. 159—165. 19. Giurtelec-„Coasta lui Damian" (j. Sălaj), cercetări inedite,- Unimăt-Dilboci (jud. Satu Mare), v. S. Dumitraşcu, Săpăturile arheologice de la Unimăt, în Satw Mare, Studii şi comunicări (Oradea), 1969, pp. 41—45. 20. D. Berciu, Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre-, Bucureşti, 1966, pl. XI/6. 21. M. Roska, op. cit., p. 70, Nr. 188 — două căni Baden-Pécel, v. fig. 22. 22. Şilindia (j. Arad), cercetări inedite. 23. La Girişul de Criş-Rîturi, v. Muzeul judeţean Bihor, Nr. inv. 3736/1966; şi Unimăt, S. Dumitraşcu, op. cit., p. 44. 24. M. Rusu şi colab., op. cit., loc. cit., pp. 159—165. 25. S. Dumitraşcu, op. cit., în Lucrări ştiinţiiice, 2, 1968, pp. 260—264. 26. S. Dumitraşcu, ap. cit., în Satu Mare. Studii şi comunicări, 1969, pp. 41—45- (printre care şi fragmente de „sosieră" Baden, v. pl. IV/4, datorită unor greşeli de tipar legendele sínt date greşit la planşe). 27. La Iza au fost surprinse elemente Boleraz (fig. 14), Baden (fig. 18, 19), Kostolac (fig. 28, 33, 36) şi Vucedol (fig. 41), v. V. Nemejcova-Pavúková, Äneolitische Siedlung und Stratigraphie in Iza, in SlovArch, XVI-2. 1968, pp. 353—429. 27 a. Idem, ibidem, fig. 41. 28. E. Pleslova — Praga, consultînd materialul consideră că este voiba de un. fragment Glockenbccher, ceea ce ar indica, eventual, prima menţiune a acestei culturi în această zonă. Desigur, rămîne ca cercetările viitoare să lămurească această interesantă problemă, cf. şi Jozef Vladár, în SlovArch, XVIII, 1, 1969,. pp. 116—118. 28 a. v. A. Tocik—I. Paulik, Die Ausgrabuny eines Grabhügels în Caka in din Jahran 1950—51, în SlovArch, VIII—-1, 1960, pl. 1/7; pl. III/l—8; Bohuslav Nevotny, Slawonische kultur in der Tschechoslowakei, în SlovArch, III, 1955, pp. 55—60,, fig. 3/1—3; Jozef Vladár, Zur Problematik de Kosihy—Caka—Gruppe in der Slowakei, in SlovArch, XIV, 2, 1966, p. 245 (p. 253, harta cu grupurile eneolitice din Europa centrală: Kostolac, Glockenbecher, Mákó, Nyirség-Zatin, Kosihy-Caka„. Melker, Bosaca, Jevisovice, Rivnac, Vucedol, la care noi am adăuga neapărat şi cultura Coţofeni şi grupul Ludanice — cu Furchenstichkeramik de tip Retz sau mai degrabă Coţofeni — v. A. Tocik, Die Furchenstichkeramik in der Südwestslowakei, ín Památky Archeológiáké, LII, 2, 1961. Praga, pp. 243 şi urm.,, fig. 5, 6, 7, 10; cf. şi V. Pavúková, La période énéolithique en Slovaquie, ín Investigation Archéologiques en Tchécoslovaquie, Praga, 166, p. 273; care subliniază că grupul Kosihy-Caka, distins de B. Novotny, ca cultură de manieră: Vucedol, are în Ungaria corespondent în grupul Mákó-Caka; V. şi E. Pleslová, Problémes de Ténéolithique recent, loc. cit., pp. 75—83 pentru grupurile Nyírség—Makó—Caka—Zók, din care cel mai probabil puteau să pătrundă elemente spre est. 29. V. Boroneant, Cultura Kostolac de la Cuina Turcului, în SCIV, 17, 2. 1966, p. 345 şi urm.; Petre Roman, Unele probleme ale neoliticului tîrziu Si perioadeide tranziţie în lumina săpăturilor de la Băile Herculane—Peşterea Hoţilor, în Comunicări, I, Aichaeologica, Craiova, 1967, p. 8, p. 21. 30. VI. Dumitrescu, La plus ancienne lombe ă incineration trouvée sur le teroitoire de la R. P. Roumaine et autres découvertes apparentées de la mérne région, ín- Dacia, IV, 1960, pp. 69—88. 31. vş Dacia, IV, 1960, p. 582, ,,Nr. 54. R'eci — On a découvert trois sépulturcs contenant des squelettes recroqucvillés, appartenant ü la civilisation de Coţoieni". 32. Z. Székely, Contribuţii la problema începutului epocii bronzului în sud-estuT Transilvaniei, în SCTV, 19, 3, 1968, pp. 423—428, p. 427, „Ritul de înmormîntare al culturii Coţofeni a fost înhumaţia; ritul incineratiei nu este deocamdată.
