Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)
Arheologie - Istorie
141 2. inventarul ceramic este bogat datorită ritului incineaţiei în urnă 3. prezenţa ceramicii lucrate cu roata, avînd acelaşi rol şi destinaţie ca şi cea lucrată cu mina 4. absenţa totală a armelor şi în general a inventarului metalic de caracter scitic 5. absenţa totală a fibulelor. încadrarea culturală şi cronologică a necropolei Necropola plană de la Sanislău II se încadrează in rîndul descoperirilor din bazinul carpato-danubian, datată în general în hallstattul tîrziu, Reinecke Ha. D. Necropolele similare — după cum am văzut — au fost descoperite în Cîmpia Ungară, sudul Slovaciei, Ucraina Subcarpatică, Podolia, România. Prin trăsăturile ei generale necropola Sanislău II, aparţine ariei descoperirilor de tip Szentes-Vekerzug, răspîndite pe teritoriul Cîmpiei Tisei, sudul Slovaciei şi nord-estul Ungariei (184). In cadrul acestui orizont cultural M. Parducz deosebeşte următoarele grupe: 1. grupa Nyírség-Kustanovice, de care se apropie cel mai mult 2. grupa din zona Mureşului-panonic 3. grupa din restul Cîmpiei Ungare, sud-vestul şi sudul Slovaciei 4. grupa din nord-vestul Ungariei, estul Austriei şi Slovenia (185). Grupa Nyírség-Kustanovice se caracterizează după părerea lui M. Parducz, prin practicarea consecventă a ritului de incineraţie în urnă sau cu cenuşa împrăştiată pe sol. Din inventarul funerar lipsesc elemente specifice răsăritene, adică obiecte scitice. Cîteva obiecte scitice descoperite totuşi pe acest teritoriu, indică legăturile existente cu populaţie din Cîmpia Tisei, sau din Podolia, privind în special grupul Kustanovice. Grupa Nyirség-Kustanovice se întinde spre nord-vest de la linia Nyirmârtonfalva — Nyíregyháza-Tiszalök (186), cuprinzînd şi o parte din nordvestul României. Descoperirile de la Sanislău II şi Curtuişeni, sínt în momentul de faţă punctele cele mai estice din această arie culturală. Numeroasele descoperiri din zona nisipoasă a Cîmpiei Nriului (187), provin din descoperiri fortuite, fără să permită — aşa cum precizează M. Părducz — stabilirea mai precisă a ritului şi a ritualului funerar. Necropola Sanislău II, după părerea noastră, trebuie considerată ca o descoperire tipică pentru acest teritoriu. Pe baza descoperirilor de la Sanislău II ritul de incineraţie în urnă sau cu cenuşă împrăştiată pe sol pare să fie un rit caracteristic pentru acest grup cultural. Deşi, în grupul Kuştanovice ritul de înmormîntare este incineraţia în urnă sau cu cenuşă împrăştiată, chiar în cadrul aceluiaşi tumul, ca o deosebire esenţială, trebuie menţionată ridicarea tumulilor, fapt care nu s-a constatat la Sanislău II. Se pare, că nord-vestul României şi nord-estul Ungariei, în această perioadă formează un orizont pe cale l-am putea numi „grupul Nyirsâg-Sanislău“. Acest grup ccultural deşi are trăsături comune cu grupul Kuştanovice, se deosebeşte totuşi de cel din urmă grup prin folosirea
