Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)

Arheologie - Istorie

140

butoiaşe. Se remarcă o formă puţin deosebită, cu capetele îngroşate şi ornamentate cu „boabe de linte“ în relief. Din cauza arderii sínt foarte deteriorate. In necropolele similare ca: Szentes-Vekerzug (165). Tápioszele (166), Chotin (167), sínt frecvente, mai ales în mormintele de înhumaţie. Mărgelele au fost descoperite în morminte de femei. Analogii se mai cunosc de la Petneháza (168), Vámosmikola (169). Interesant, că de la Sanislău II lipsesc mărgelele de pastă ornamentate „cu ochi de păun“, atît de obişnuite în necropolele contemporane din Cimpia Ungară, Slovacia de Sud, Transilvania sau din alte complexe scitice.

3. Inele de buclă, sínt executate din sîrmă de bronz, avînd o singură spirală cu un capăt îngroşat, iar celelalt subţiat. Se deosebesc mai multe variante:

A. inele din bronz, ornamentate cu crestături (pl. XXVIII/4, 6)

B. Inele din bronz învelite cu foiţă subţire de aur (pl. XLII/1; pl. XXX/3)

C. inele terminate într-un buton, care imită foarte stilizat un cap de animal, probabil de „şarpe“ (pl. XXX/4; pl. XLII/5.).

Aceste inele apar de obicei în morminte de inhumaţie în regiunea tîmplelor şi erau purtate de femei. Denumirea de inel de timplă sau buclă pare să fie justificată .Analogii apropiate se cunosc de la Szentes- Vekerzug (170), Velem-Szentvid (117), Győrszemere (172), Sághegy (173, Tápioszele (174), Piliny (175), Petneháza (176), Vámosmikola (177), Chotin (178), Preselany nad Iplom (179). Inelele de tîmplă similare lipsesc din complexele scitice din Transilvania, iar în mormnitele scitice din stepă şi silvostepă nu apar decit foarte rar, cite un exemplar la Crimeea şi în regiunea Niprului. Inelele de buclă sínt incluse de numeroşi cercetători în cadrul inventarului specific scitic, însă M. Parducz, atrage atenţia asupra rarităţii ei în nordul Mării Negre (180). Inelele de buclă găsite în colecţia de la Piliny sínt foarte semnificative, însă exemplarele deformate pot proveni eventual şi din morminte de incineraţie şi nu atestă în mod sigur confecţionarea lor locală, cum crede P. Reinecke. După părerea lui, inele de buclă, derivă din inele plurispiralice greceşti, trecute printr-o serie de transformări (181). Forme similare în Bazinul carpato-danubian din perioadele anterioare nu se cunosc, cel mai devreme apare într-un mediu prescitic la Batina, în Jugoslavia (182). Cercetătorul clujean V. Vasiliev, într-un studiu recent apărut consideră că inelele de buclă de tip Szentes-Vekerzug — Chotin, sínt produse locale, iar ca prototip pentru aceste piese fixează inelele de buclă cu capetele conice, considerate ca elemente scitice-răsăritene (183). După părerea noastră originea inelelor de tîmplă spiralice, trebuie căutate în legăturile cu J urnea grecească din nordul Mării Negre, prin filieră scitică, împreună cu alte elemente sudice.

Pe baza inventarului funerar se pot trage următoarele concluzii:

1. inventarul funerar este relativ sărac, metalurgia fierului se menţine pe un nivel scăzut