Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)

Arheologie - Istorie

139 za (134), Blandina (135), Ferigile (136), Gogoşu (137), Ciumeşti (138), iiînd un obiect de inventar comun, larg răspîndit şi în grupul scitic din Transilva­nia. Dintre cuţitele descoperite, se remarcă un fragmnet dintr-o lamă cu o lungime mai mare descoperit împreună cu un obiect de fier tubular, probabil apărătorul lamei (pl. XL/3, 4). Analogii pentru lamă de cuţit s-a descoperit la Tăpioszele (139), Moftinu-Mic (140). Piese asemănătoare apărătorului de lamă au fost descoperite la Tiszaberczel (141), Tăpiosze­­le (142), Szentes-Vekerzug (1431, Chotin (144), menţionate ca apărătoare pentru vîrfuri de lance. Cuţitaşele descoperite la Sanislău II, se încadrează în rîndurile celor central europene, la care curbura este dublă, vîrful fiind îndreptat uşor în sus, iar lama nu este prinsă de miner cu nituri, ci este bătută. înfintă în miner. 2. Acele sínt confecţionate din fier sau din bronz. Se deosebesc două tipuri principale: A. ace lungi, aproape de 15 cm. avînd capul format prin în­doirea sîrmei de fier (pl. XLI/1). In secţiune este rotundă. Analogii apro­piate sínt semnalate de la Hallstatt (145), Tăpioszele (146), Alsótelekes (147),, Szirmabesenyő (148), Chotin (149). B. A doua variantă este făcută din sîrmă de bronz sau de fier, fiind mai mică decît primul tip (pl. XLI/3). Capul este îngroşat şi perfo­rat. Analogii se găsesc la Chotin (150). Velem-Szentvid (151), Hallstatt (152). Ambele variante s-au găsit asociate cu podoabe, care indică apar­tenenţa lor de morminte de femei. Primul tip a fost folosit probabil ca ac de coc. iar al doilea pentru cusut. 3. Prîsnele din lut (pl. XL/7—9). In majoritatea cazurilor au o formă bitronconică, sínt modelate dintr-o pastă fină, asemănătoare cera­micii lucrate cu mîna, de calitate superioară. Uneori sínt ornamentate cu caneluri dese. Au fost descoperite numai în morminte de femei, asociate cu podoabe. De obicei se găsesc două exemplare într-un mormînt. Ana­logii sínt la Szentes-Vekerzug (153), Tăpioszele (154), Chotin (155), Nyír­egyháza (156). III Podoabe 1. Brăţările sínt lucrate dintr-o bară de bronz sau de fier cu> secţiunea rotundă. Se deosebesc două variante : A. brăţări cu capetele subţiate şi desfăcute (pl. XLI/2, 6, 8) B. brăţări cu capetele suprapuse. Brăţările din bronz sínt deteriorate, topite în timpul incinerării, în majoritatea cazurilor se găsesc fragmentare şi deformate. Analogii au fost descoperite la Szentes-Vekerzug (157), Tăpioszele (158), Petnehă­­za (159), Vămosmikola (160), Chotin (161), Ciumbrud (162), Batoş (163)r Ferigile (164). 2. Mărgele (pl. XLI/2, 3, 6). Sínt confecţionate dintr-o pastă moale, de culoare albă sau foarte rar din sticlă de culoare albastră. Au forme variate ornamentate cu crestături sau vopsite cu dungi de culoare brună. De obicei mărgelele mici sínt rotunde, iar cele mari au formă de-

Next

/
Thumbnails
Contents