Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)
Arheologie - Istorie
138 le întinse unde s-au răspîndit anumite produse specifice scitice, putem constata că nu totdeauna este prezentă şi ceramica lucrată cu roata. Această situaţie se constată în zona de silvostepă, în Podolia şi Ucraina Subcarpatică, în Moldova şi în Transilvania (cele două căni descoperite la Tîrgu-Mureş şi Blaj sínt considerate ca produse greceşti, originare din Olbia). M. Duşek examinînd ceramica lucrată cu roata descoperită la Chotin afirmă că această categorie de ceramică este larg răspîndită în afara Cîmpiei Ungare şi Slovacia, în România şi Bulgaria. După părerea lui, cunoaşterea roţii olarului s-a răspîndit spre nord din lumea oraşelor greceşti, prin intermediul tracilor de sud, de unde a ajuns pînă în Slovacia încă înainte de apariţia acolo a celţilor (136). Trebuie să constatăm însă, că ceramica cenuşie lucrată cu roata descoperită pe teritoriul României aparţine unor complexe datate în general într-o perioadă mai tîrzie, secolele IV—III î.e.n. Lengyel I. acceptă părerea lui I. Nestor potrivit căruia, ceramica lucrată cu roata apare în Bazinul Carpato-Danubian, datorită legăturilor cu grecii. Cercetătoarea maghiară presupune, că în Cîmpia Ungară în secolul al VI~lea î.e.n., existau acele condiţii, care permiteau răspîndirea tehnicii superioare a ceramicii (127). Aceasta cerea meşterilor olari o mai mare îndemînare, alegerea unei argile de bună calitate şi arderea vaselor în condiţii speciale. Ceramica cenuşie în general nu poate să aparţină unui singur element etnic. Desigur, la început ea a fost folosită produsă de către greci. In centrele de olărie greceşti ca: Thasos, Lesbos, această ceramică de uz, este produsă pe lingă vasele de lux încă în secolul al VII-lea î.en. (128). Acest fenomen se observă şi la coloniile greceşti de pe malul Mării Negre şi anume la Histria, unde ceramica cenuşie a fost folosită încă din secolul al VI-lea î.e.n., chiar pentru schimb (129). Prin legături comerciale, ceramica cenuşie grecească din nordul Mării Negre, se răspîndeşte şi în lumea tracică din Cîmpia Tisei, unde populaţia locală, probabil a reuşit să-şi însuşească tehnica superioară a ceramicii încă la sfîrşitul secolului al VI-lea î.e.n. Unele forme de vase, ca strachina, este similară cu produsul grecesc (130), însă ceştile bitronconice şi vasele mari au sigur prototipuri locale hallstattiene. Ceramica lucrată cu roata, descoperită în necropola Sanislău II, putea fi procurată eventual pe calea schimbului din Cîmpia Tisei sau este un produs local. Problema rămîne însă deschisă şi numai cercetările viitoare vor putea soluţiona apariţia ceramicii lucrate cu roata, în nord-vestul României. II. Ustensile 1. Cuţite de fier (pl. XL/1—6). Au un singur tăiş cu lama uşor concavă, sau aproape dreaptă si numai vîrful lamei este îndoit în sens invers. Minerul este lucrat împreună cu lama. Aceste piese aparţin mormintelor de bărbaţi, fiind purtate probabil la brîu. Analogii apropiate se găsesc la Szentes-Vekerzug (131), Tăpioszele (132), Chotin (133), Nyíregyhá-
