Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)

Arheologie - Istorie

137

ceramicii uzuale. Prezenţa ceramicii lucrate cu roata, dă o notă caracteristică complexelor funerare din necropola Sanislău II. Această categorie de ceramică se găseşte într-un procentaj relativ mare, în necropolele de la Alsóteleks 1,5%. Csanytelek 24%, Tiszaberczel-Pálinkásdüllő 37%. Szentes-Vekerzug 50% (115). Acest procentaj este la fel însemnat si la necropolele de la Tápioszele, Tiszavasvári sau Chotin. După părerea lui Lengyel I., ceramică lucrată cu roata olarului, în aceste necropole nu poate să provină din export şi prezintă cunoaşterea şi folosirea tehnicii superioare a modelării ceramicii. După o părere genrală, accep'ată de majoritatea cercetătorilor, folosirea roţii olarului a fost răspîndită in Europa Centrală de către celţi (116). Bottyán Á. examinînd vasele descoperite în Cîmpia Panonică, ajunge la concluzia, că apariţia ceramicii lucrată cu roata olarului, se datoreşte influenţei celtice şi fixează ca datare secolul al IV-lea î.e.n. (117). Cercetările de la Szentes-Vekerzug (118) au demonstrat însă că populaţia de aici, a folosit roata olarului înaintea venirii celţilor. La această concluzie a ajuns şi I. Filip (119), pentru teritoriul Slovaciei, fără să abordeze însă problema începutului apariţiei ceramicii lucrate cu roata. Pe baza descoperirilor de la Alsótelekes, Mátraszele, Tápioszele, unde această categorie de ceramică apare împreună cu alte obiecte mai bine databile, apariţia cea mai timpurie a ceramicii lucrate cu roata, trebuie fixată la sfîrşitul secolului al VI-lea î.e.n. (120). Numărul relativ mare al necropolelor şi al descoperirilor fortuite din Cîmpia Ungară şi din Slovacia de Sud arată, că în perioada hallstattului final ceramica lucrată cu roata este deja larg răspîndită. Descoperirile de la Sanislău II pînă în prezent sínt primele care atestă existenţa ceramicii lucrate cu roata în nord-vestul României, înaintea venirii celţilor. Vasele lucrate cu roata, din perioada hallstattului tîrziu cu excepţia vaselor greceşti se cunosc într-un număr foarte mic; de la Tîrgu-Mureş, Blaj, Gogoşu, şi din complexul Bîrseşti-Ferigile (121). In cetăţiile hallstattiene din Moldova această categorie de ceramică apare la iei foarte rar şi numai ca produs grecesc (122). Ceramica cenuşie sau negricioasă de tipul „Alexandria“ în ultimul timp a fost datată într-o perioadă mai tîrzie, la sfîrşitul secolului al V-lea sau prima jumătate a secolului al IV-lea î.e.n. (Bălăneşti), (123).

Pentru originea ceramici lucrate cu roata, descoperită în Cîmpia Ungară, menţionăm părerea lui Nagy T., care susţine că folosirea roţii olarului a fost răspîndită de către sciţii pătrunşi în acest teritoriu. Párducz M., atribuie apariţia ceramicii lucrate cu roata in Bazinul Tisei la fel influenţelor scitice din zona Mării Negre, în special din regiunea Olbiei. După părerea lui, sciţii preiau tehnica roţii clarului de la greci şi o răspîndesc odată cu. pătrunderea lor în Cîmpia Ungară (124). Străchinile lucrate cu roata găsite în mormintele scitice de la Adshigol (125), într-adevăr au forme similare cu cele descoperite in Cîmpia Tisei, însă sínt forme obişnuite şi în cetăţile greceşti şi reprezintă marfa de import, nu producţia proprie scitică. De fapt, dacă luăm în considerare teritorii-