Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)
Arheologie - Istorie
136 Analogii pentru ambele variante se găsesc la Tápioszele (88), Szentes-Vekerzug (89), Vamosmikola (90), Hodmezővásárhelv-Kishomok (91), Tiszalök (92), Nyíregyháza (93), Tiszavasvári (94), Chotín (95), Preselany nad Iplom (96), Gogoşu (97), Tîrgu-Mureş (98), Blaj (99), Slobozia (100), Ravna (101), Michalovce (102). Din aceste variante se distinge ceaşca descoperită în mormîntul Nr. 12, fiind ornamentată mai bogat, avînd pe creasta torţii două proeminenţe discoidale. Analogii pentru acest vas se cunosc de la Szentes-Vekerzug (103), Tápioszele (104), ambele lucrate însă cu mina. Ceştile lucrate cu roata olarului sínt cele mai caracteristice vase adiacente din necropola Sanislău II. Intr-un singur caz (mormîntul Nr. 19 A) a fost folosită o ceaşcă ca urnă funerară, pentru depunera osemintelor calcinate. B. Străchinile (pl. XXXIX/1, 3, 4) sínt de culoare cenuşie sau brună, fundul este profilat, inelar, buza îngroşată şi trasă spre interior. Sínt modelate dintr-o pastă fină, bine frămîntată, ca degresant s-a folosit nisip fin. Arderea este uniformă. Toate exemplarele descoperite, au fost folosite ca drept capac pentru urne. Analogii apropiate se cunosc de la Hódmezővásárhely (105), Szentes-Vekerzug (106), Sárkeresztes-Határimalom (107), Tápioszele (108), Petneháza (109), Chotín (110), Preselany nad Iplom (111). C. Vase bitronconice (pl. XXXIX/2) de culoare cenuşie, avînd fundul inelar şi buza uşor evazată. Pasta este fină, bine frămîntată, arderea uniformă. Au fost descoperite trei exemplare, una iolosită ca urnă funerară si două ca vase adiacente. Asemenea vase se cunosc din Cîmpia Ungară (112), din necropola de la Szentes-Vekerzug (113), Michalovce (114). Ceramica lucrată cu roata olarului are cîteva note caracteristice legate de prepararea pastei, folosirea roţii olarului şi de arderea vaselor. Pentru ceramica lucrată cu roata s-a folosit un lut de calitate superioară. Pasta a fost preparată cu foarte mare atenţie şi pricepere. Ca degresant s-a folosit un nisip fin probabil de rîu. In interiorul vaselor se văd clar urmele lăsate de degetele olarului, sínt lăsate chiar mici resturi de lut în partea inferioară a vasului. Pereţii au o grosime mai mare în partea inferioară a vasului decit în restul recipientului, din această cauză, aceste vase sínt destul de greoaie. Toate vasele sínt bine arse, uniform, cu arderea reductivă, care determină culoarea brună sau cenuşie a vaselor. Din numărul totál de 115 vase descoperite în necropola Sanislău II, 23»/o sínt lucrate cu roata olarului. Ceramica lucrată cu roata', apare des împreună cu cea lucrată cu mînă în acelaşi mormînt, iar cea ce priveşte folosirea lor, nu există nici-o diferenţă. Vasele lucrate cu mîna şi cu roată nu au fost confecţionate în special pentru înmormîntare. Aceste vase de multe ori se găsesc într-o stare fragmnetară, sau sínt folosite numai partea inferioară a vaselor mari, avînd rolul urnei sau de capac. Vasele folosite pentru înmormîntare sínt luate probabil din rîndul
