Bader Tibor (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 1. (1969)
Gh. I. Bodea: Din lupta de rezistenţă antifascistă a populaţiei judeţului Satu Mare (1940-25 octombrie 1944)
6 2 în Ţara Oaşului — In Maramureş şi în Munţii Lăpuşului —, vînătorii de munte ai Brigăzii 2 M.M., fără a putea iolosi ceea ce ei au pregătit cu atîta vrednicie pentru apărarea gliei străbune, încovoiaţi de durere şi în plîns siîşietor, forţaţi de împrejurări, părăseau pămîntul scump al Oaşului, Maramureşului şi falnicii munţi începînd de la culmea Rotunzilor prin Agniş cu minunata Poiană a Izvorului — peste Gutinul pleşuv către Ţibleşul falnic."3 In aceleaşi zile, la 4 septembrie 1940, postul de radio Londra, într-o emisiune în limba română transmitea: „Două divizii române de la Satu-Mare, precum şi un regiment comandat de colonelul Strat, un cunoscut erou, au refuzat să se retragă".i După dictatul de la Viena situaţia din Nordul Transilvaniei s-a înrăutăţit. Sursele documentare ale vremii relatează că „puhoaie de refugiaţi umplu drumurile, urmînd căruţe pline cu ce au putut lua din avutul lor".5 Printre cei aproape 200 000 de români care au părăsit în mod forţat Nordul Transilvaniei, se află, — conform datelor întocmite de Comisariatul Central al Refugiaţilor pînă la 1 ianuarie 1943 — şi cele 16 286 de persoane care au fost nevoite să părăsească judeţul Satu-Mare.5 Analiza chiar sumară a vieţii economice a judeţului Satu-Mare în timpul celor 4 ani de ocupaţie fascisto-horthystă ne prezintă un tablou sumbru. Izbucnirea războiului hitlerist a accentuat starea mizeră, nenorocirile, ruina economică. Populaţia judeţului fiind ocupată în agricultură în marea ei majoritate (80% din total), ţărănimea a avut cel mai mult de suferit. Conform unor calcule efectuate imediat după eliberarea judeţului de sub ocupaţia fascistă, rezultă că în focul războiului au fost distruse numai în judeţul Satu-Mare comune întregi, cuprinzînd aproximativ 3 190 gospodării ţărăneşti în valoare de 2 miliarde lei. Au fost arse seminţe, alimente, nutreţuri, în valoare de peste 3 miliarde lei. Trupele fasciste au ridicat de la ţărani (fără răscumpărare) produse valorînd peste 5 miliarde lei. Notăm că în această sumă nu este inclusă valoarea producţiei agricole predată pentru întreţinerea trupelor operative în timpul celor 4 ani de război. Un calcul global al valorii producţiei agricole a judeţului Satu-Mare cheltuită în timpul celor 4 ani de război, indică suma de 60 miliarde lei, fără ca agricultura judeţului să fi avut vre-un profit? în aceste calcule nu este inclusă valoarea inventarului agricol distrus în timpul anilor de război şi a operaţiunilor militare.8 Nivelul de viaţă s-a înrăutăţit datorită politicii de exploatare colonială prin care, în cei 4 ani, au fost jefuite în mod intens bogăţiile naturale ale Nordului Transilvaniei: cereale, minereu neferos, sare, lemne şi multe alte produse. In plus, introducerea sistemului rechiziţionării produselor cerealiere şi animale, înrăutăţirea aprovizionării populaţiei cu alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte, creşterea vertiginoasă a preţurilor ca urmare a inflaţiei, scumpirea enormă a vieţii completează tabloul sumbru al vieţii maseloi populare din judeţul Satu-Mare.
