Szatmár vármegye levéltára. Fondul „Prefektura Judeţului Satu Mare” 1402-1919 - A Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Levéltár Kiadványai V. Segédletek 2. (Cluj-Napoca–Nyíregyháza, 2000)

Szatmárnémetiben található iratok

consecinţă, din actele unui an au fost constituite mai mult de o sută de fascicole pe probleme, dar erau şi fascicole în care se acumulau acte privind aceeaşi problemă din mai mulţi ani. In sistemul astfel format regăsirea actelor a devenit mai complicată, ca urmare cercetătorul a fost deseori nevoit să recurgă la informaţiile oferite atât de registrele de intrare introduse în 1786, cât şi de indicatoare. (Vezi: III/l. 1786-1790). în cadrul autonomiei comitatense restabilită în 1790 s-a revenit la ordinea arhivistică formată de Schemberger, dar dezvoltată. Actele cu caracter administrativ au fost depuse în continuare în fascicolele Acta publico-politica, numerotarea cărora în 1781 s-a întrerupt cu numărul de fascicolă 58, astfel că în 1790 actele seriei au fost depuse în fascicola cu numărul următor: 59. Regăsirea actelor a fost asigurată de repertorii întocmite după modelul şi cu structură asemănătoare acelui elenchus întocmit de Schemberger, dar în cadrul seriei Acta publico-politica pe lângă seria principală a actelor administrative au mai fost constituite încă şapte subserii pe probleme. Toate acestea însă au avut un repertoriu comun, în care în dreptul rezumatului unui act se face trimitere la subseria din care face parte actul, iar în cadrul acesteia la numărul fascicolei şi al actului. (Vezi: III. 2-8.) Au fost puse alături de actele administrative şi actele subseriei Currentalia neîncadrate în fascicole şi nenumerotate. Ordonarea şi luarea în evidenţă a actelor începute de Schemberger a fost continuată şi după plecarea lui. Drept rezultat a fost constituită o serie aparte din actele dietale: Acta diaetalia (Vezi: A. I.), alta din actele adunărilor generale: Acta congregationis, iar din fascicolele seriei Acta publicopolitica, constituită de către Schemberger, cele în care se găseau acta ale adunărilor generale au fost trecute în parte sau în întregime în rândul actelor adunărilor generale (Vezi: A. II.). Actele procesuale/cu conţinut juridic, separate încă la începerea ordonărilor de cele administrative, au fost divizate în trei mari grupe, iar în cursul ordonărilor şi luării în evidenţă din secolele XVIII-XIX pentru acestea au fost întocmite şi indicatoare. în grupa actelor mixte de drept privat - Fasciculi actorum miscellaneo-juridico-civilium - în afară de actele după care s-a denumit seria (vezi A. IV. a.) au mai fost constituite încă 24 subserii. Dintre acestea fac parte actele pregătitoare, procedurale, probatorii ale proceselor, cele ale diferitelor acte juridice, numeroase dintre ele începând cu secolul al XVI-lea, oferind date valoroase asupra vieţii sociale, a realităţii cotidiene (scrisori de împărţire (divisionales) testamente, zălogiri, hotărnicii, scrisori de eliberare din iobăgie (manumissionales), citaţii etc). (Vezi: IV. 2-25.). în următoarea grupă au fost depuse actele proceselor civile - Processus civiles (Vezi: V.), iar în cea de a treia actele proceselor penale - Acta criminalia (Vezi: VI.).