Szatmár vármegye levéltára. Fondul „Prefektura Judeţului Satu Mare” 1402-1919 - A Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Levéltár Kiadványai V. Segédletek 2. (Cluj-Napoca–Nyíregyháza, 2000)
Szatmárnémetiben található iratok
De materialul arhivistic al perioadei regimului de stări mai aparţin şi actele care figurează în prezentul îndrumător în grupele VII şi VIII. Actele grupei a Vll-a - actele vicecomitelui - aparţin de fapt de actele administrative; cu toate acestea le prezentăm separat, deoarece sistemul lor de arhivare şi, în consecinţă, depunerea lor şi evidenţa lor în arhivă, diferă de ceea ce s-a format începând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea în cadrul structurii arhivei. Iar în grupa a VIII-a a prezentului îndrumător - de data aceasta pentru o imagine mai clară - au ajuns mai ales acele acte administrative, judecătoreşti, orfanale, urbariale mixte, care n-au fost depuse în fascicole cu prilejul ordonării lui Schemberger, respectiv concepte, sau au fost aşezate în cămăşi iară cotă. 21 Ordonările de arhivă începute la sfârşitul secolului al XVIII-lea au fost continuate şi în cursul secolului al XIX-lea, fapt atestat de rapoartele comisiilor delegate pentru examinarea arhivei. Dintre acestea merită atenţie inventarul întocmit de comisie în 1829, în care e luat în evidenţă întregul material arhivistic, acesta oferind date nu numai în privinţa componenţei, aşezării, gradului de ordonare al arhivei, dar se referă şi la o oarecare schimbare de concepţie în privinţa arhivei. 22 * * * în anii absolutismului care au urmat după 1849, apoi în perioada dualismului înregistrarea actelor, respectiv arhivarea, se execută conform unor instrucţiuni centrale unitare; în consecinţă, în privinţa actelor create în aceşti ani ordinea în arhivă nu se mai realizează în baza unor puncte de vedere specifice. în timpul absolutismului înregistrarea actelor s-a generalizat, iar registrele de intrare şi cele auxiliare de arhivă au ajuns în circulaţie după nişte modele centrale, de obicei în formă tipărită, iar în privinţa arhivării a fost introdus procedeul de arhivare folosit în timpul lui Iosif al II-lea, adică depunerea actelor în arhivă conform unor nomenclatoare stabilite central. Acest procedeu de arhivare, pe categorii de probleme, în perioada burgheză e înlocuit de arhivarea pe bază numerică potrivit numărului de înregistrare a actelor, respectiv de o variantă îmbunătăţită a acesteia şi anume mânuirea actelor potrivit sistemului numărului de bază şi a sistemului pe categorii (fontes). Fiecare sistem şi-a avut registrele auxiliare proprii pe care, apoi, în cazul comitatelor, le-a 21 Cu privire la componenţa arhivei vezi: Kosáry 1970. 369-370 - îndrumător I. IV. A. IV. IV. 311-315.- Kiss 197.' 87-89. 22 Kovács Kiss 1996. - Kiss 1997. 88-97, 99-100: de la nota nr. 23.
