Kelemen Imola (szerk.): A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 8. (Csíkszereda, 2012)
Természettudományok - Pásztohy Zoltán: A lövéte-homoródalmási „eltemetett hegyek” kérdése
A LÖVÉTE-HOMOR ÓDALMÁSI „EL TEMETETT HEG YEK” KÉRDÉSE Popescu, Brotea 1994 POPESCU ET AL. 1995 Rado et al. 1980 SZÁDECZKY KARDOSS 1927 SZÁDECZKY KARDOSS 1929 SZÁDECZKY KARDOSS 1930 VASILESCU ET AL. 1968 Popescu, Gheorghe; Despina, Brotea, Evolution of the Transylvanian Foraminiferal assemblages during Late Oligocene and Middle Miocene, IN The Miocene From the Transylvanian Basin, Romania, Cluj-Napoca 119— 124. Popescu, Gheorghe; Mărunteanu, Mariana; Filipescu, Sorin, Neogene from Transylvania Depression, Guide to excursion Al (pre-Congress), IN Romanian Journal of Stratigraphy (Xth Congress RCMNS, Bucureşti, 1995), vol. 76, nr. 3, 27 p. Rado, Gertrude; Ţicleanu, N.; Gheorghian, M.; Popescu, A.; Date noi privind litobiostratigrafia depozitelor miocenului şi pliocenului din regiunea Comăneşti-Lueta-Mărtiniş (Jud. Harghita), IN Studii şi cercetări de geologie, geofizică, geografie. Geologie, 25, Bucureşti, 95-108. Szádeczky Kardoss, Gyula, Munţii ascunşi în Transilvania de Est, IN Dări de Seamă ale Institutului Geologic al României, Voi. XV (1927), Bucureşti. Szádeczky Kardoss, Gyula, A Székelyföld képződése, IN Csutak Vilmos (Szerk.), Emlékkönyv a Székely Nemzeti Múzeum 50 éves Jubileumára, Minerva Irodalmi és Nyomdai Műintézet, Kolozsvár, 491-502. Szádeczky Kardoss, Iuliu (Gyula), Munţii ascunşi în Transilvania de est, IN Dări de Seamă ale Institutului de Geologie al României, XVI (1927- 28), Bucureşti. Vasilescu, A.; Mureşan, M.; Popescu, Ileana; Săndulescu, Jana; Popescu, A.; Bandrabur, T., Harta Geologică, Notă explicativă, Scara 1:200000, Foaia 20, Odorhei, Corn. Stat Geol., Institutul Geologic, Bucureşti. Pásztohy Zoltán Talajtani és Agrokémiai Hivatal Csíkszereda, Románia E-mail: pasztohyz@yahoo.com PROBLEMA „MUNŢILOR ASCUNŞI” DE LA LUETA-MEREŞTI Rezumat In partea de sud-est a Bazinului Transilvanei, în zona Lueta-Mereşti (Lövéte-Homoródalmás), apare la zi un bloc de calcar mezozoic, Microklippa de Mereşti, fragment al Pânzei de Hăşmaş. Acest bloc este înecat în depozite neogene, formând o cordilieră ascunsă. Cordiliera îngropată este atestată şi prin elemente exotice, întâlnite în zonă, fragmente calcaroase eocene cu numuliţi, calcare mezozoice, blocuri cristaline şi granite roşii. Analizele sedimentologice şi stratigrafice ne indică, precum în timpul Kosovianului, în zona taluzului continental, blocuri exotice amestecate cu materialul terigen şi cu material fin debritic transportate gravitaţional pe rampe de alunecare, formând depozite olistolitice. Acestea prezintă şi o structură specifică. In baza stivei, apare orizontul cu laminaţie plan paralelă, orizontul median are o laminaţie încrucişată, iar orizontul superior prezintă laminaţie laminară. Această structură reprezintă succesiune caracteristică pentru secvenţe Bouma, care formează Strate de Lueta. In final, teritoriul a fost intens afectat de mişcări tectonice, după care, relieful emers fragmentat a fost acoperit de sedimente mai tinere, postkosoviene. 405
