Kelemen Imola (szerk.): A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 7. (Csíkszereda, 2011)
Régészet - Florion Gogâltan–Lóránt Darvas–Andrea Demjén: Descoperiri aparţinând epocii bronzului la Lăzarea (jud. Harghita)
Reluarea în anul 1999 a săpăturilor arheologice la Castelul Lázár28 ne-a motivat şi pentru efectuarea unor cercetări de suprafaţă în zonă. Prin poziţia sa actualul cimitir al localităţii ar fi oferit condiţii favorabile de locuire. Repetatele periegheze nu au dus însă la identificarea vreunui material arheologic. De aceea am fost surprinşi în momentul în care investigarea interiorului bisericii romano-catolice a dus la descoperirea unor fragmente ceramice preistorice. Reluând cercetările de suprafaţă (2009-2010), am constatat că, locuirea anterioară a fost distrusă în totalitate prin construirea bisericii, iar marginea micii terase, pe care se află aceasta amplasată, a suferit puternice eroziuni stânca apărând la suprafaţa solului. Practic, cercetarea arheologică a acestui obiectiv preistoric este compromisă. Singurele informaţii pe care le deţinem despre aşezare sunt cele câteva fragmente ceramice apărute în poziţie secundară în mormintele medievale târzii şi premoderne dezvelite în interiorul bisericii. în profilul gropilor nu s-a observat nici un nivel de cultură. Se pare că acesta a fost îndepărtat odată cu construirea bisericii. Pentru încadrarea culturală şi cronologică a obiectivului ne stau la îndemână nu mai mult de 50 de mici fragmente ceramice, în majoritatea cazurilor atipice. Pentru publicare au fost selectate acele piese care au fost decorate sau au permis identificarea unor forme ceramice. Facem precizarea că nu avem nicio siguranţă că acest lot de materiale este unitar. Poate să aparţină unei singure aşezări sau pot exista două secvenţe cronologice. Dar despre acestea vom reveni mai jos. Majoritatea fragmentelor ceramice aparţin categoriei grosiere. Ele sunt de culoare gri, gri-negricios, mai rar brun şi cărămiziu. Multe prezintă urme de ardere secundară. La exterior şi interior sunt aspre la pipăit, datorită degresantului, constând din nisip cu bobul mare şi cioburi pisate grosier. Arderea este însă de bună calitate, cu preponderenţă reductantă. Această categorie este decorată în principal prin incizii, nu foarte adânci, realizate, probabil, cu o măturice (pl. 1/3, III/1, 3-10). Scopul acestor incizii era mai degrabă practic decât ornamental. Vasele puteau fi astfel manipulate mai sigur, iar inciziile ofereau anumite avantaje termice. în categoria ornamentelor ar putea intra acele crestături dispuse pe buză sau sub buza vasului (pl. 1/1-3, 4, 7), ori pe pântecul vasului (pl. 1/6, II/4). Proeminenţele dispuse pe corpul recipientelor aveau un scop funcţional (pl. 11/5-6). Dintre forme bănuim existenţa unor oale cu gâtul scurt şi pântecul mai mult sau mai puţin bombat, de felul celor încadrate de Nikolaus Boroffka în tipul său TAlb (pl. 1/7, II/1), TA2b sau TA2a (pl. 1/1-4, 6, II/1), TA3a (pl. 1/5), TA4a-f (I/8).29 O altă categorie sunt străchinile de tipul TDlb (pl. II/2-3).30 Câteva fragmente ceramice sunt mai îngrijit confecţionate şi pot fi atribuite astfel categoriei semifine. Exteriorul şi interiorul lor nu este aşa de aspru la pipăit, datorită utilizării unui degresant mai fin, constând din nisip. Vasele au avut aceeaşi culoare, ca şi în cazul categoriei grosiere: gri, gri-negricios, mai rar brun şi cărămiziu. Arderea este de asemenea reductantă, mai rar oxidantă (pl. II/7-8, 11). în privinţa ornamentelor remarcăm canelura în formă de spirală, dar, datorită stării fragmentare nu putem preciza exact tipul acesteia. Aceeaşi piesă ceramică este decorată şi cu mici incizii oblice, mărginite de o bandă realizată tot prin incizie (pl. II/8), de tipul VD 12 la Boroffka.31 Sunt de asemenea întâlnite impresiunile sub formă de puncte pe pântecul unei străchini (pl. II/7).32 Ca forme remarcăm castroane (pl. 1/9-IO),33 diverse tipuri de străchini (pl. II/7-8, 10), dintre care una este cu buza lobată (pl. II/9)-3"* Chiar dacă starea actuală a fragmentului de pe pl. 1/11 GOGÂLTANFLORIN, DARVAS LÓRÁNT, DEMJÉN ANDREA 28 GOGÂLTAN ET AL. 2003, 301-329. 29 BOROFFKA 1994, Typentaf. 1. 30 BOROFFKA 1994, Typentaf. 3. 31 BOROFFKA 1994, Typentaf. 12. 32 BOROFFKA 1994, Typentaf. 12, VD 14. 33 BOROFFKA 1994, Typentaf. 3, TD3b. 58
