Kelemen Imola (szerk.): A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 7. (Csíkszereda, 2011)

Régészet - Florion Gogâltan–Lóránt Darvas–Andrea Demjén: Descoperiri aparţinând epocii bronzului la Lăzarea (jud. Harghita)

nu ne permite să afirmăm cu tărie acest lucru, după forma buzei el poate să aparţină tot unei străchini cu buza lobată, aşa cum ne-o sugerează de altfel o analogie de la Păuleni-Ciuc.55

DESCOPERIRI APARŢINÂND EPOCII BRONZUL UI LA LĂZAREA

Pentru o corectă încadrare culturală şi cronologică a materialelor preistorice descoperite la Lăzarea, „Biserica romano-catolică,” avem puţine indicii. Fragmentul ceramic care ne reţine în primul rând atenţia este cel aparţinând unei străchini decorate cu o canelură în formă de spirală şi incizii oblice în bandă (pl. II/8). Această combinaţie de ornamente se regăseşte doar în arealul culturii Wietenberg.56 De asemenea, fragmentul de la o strachină cu buza lobată (pl. II/9) ne sugerează, aşa cum am văzut mai sus, aceeaşi încadrare culturală.57 Astfel de recipiente lipsesc din repertoriul formelor culturilor învecinate Monteoru, Costişa, Komarov.58

în vederea stabilirii analogiilor, de preferat ar fi compararea cu materiale ceramice aflate în obiective din imediata apropiere a sitului analizat. Din nefericire, nu cunoaştem astfel de situri în depresiunea Giurgeului.59 Cea mai apropiată aşezare investigată arheologic este cea de la Păuleni-Ciuc „Várdomb,” jud. Harghita, aflată la circa 45 de km sud-est, dar într-o altă unitate geografică (Depresiunea Ciucului).34 35 36 37 38 39 40 Cercetările de aici au dus la identificare de către cel pe care îl omagiem cu această ocazie, Székely Zoltán, a unui nou grup cultural, denumit „Ciomortan”.41 De atunci lucrurile cu privire la această realitate culturală a bronzului mijlociu au fost mult nuanţate.42 43 Ceea ce ne interesează cu această ocazie este în primul rând aşezarea care a urmat locuirii Costişa de la Păuleni. în aşezarea Wietenberg găsim cele mai apropiate analogii pentru descoperirile noastre de la Lăzarea. Este vorba atât despre canelura în formă de spirală,45 cât mai ales de străchinile cu buza lobată.44 De asemenea, aici întâlnim şi impresiunile circulare pe pântecul unor străchini45 sau „ornamentele” realizate cu măturicea.46

Citarea altor analogii este lipsită de sens, de vreme ce metodologic trebuie să ne concentrăm pe cei mai apropiaţi vecini cunoscuţi arheologic.47 în aceste condiţii, este posibil să plasăm locuirea de la Lăzarea „Biserica romană-catolică” pe un palier cronologic

34 BOROFFKA 1994, Typentaf. 3, TE.

35 CAVRUC, ROTEA 2000, pl. VII/1. Acelaşi lucru la ROTEA 2000, Taf. III/l.

36 BOROFFKA 1994, Typentaf. 22, 6-16. MUNTEANU 2010, 153, fig. 80/28-34. Vezi lipsa acestora în culturile învecinate Monteoru, Costişa şi Komarov la MUNTEANU 2010, fig. 33, 50,74.

37 MUNTEANU 2010, 150.

38 MUNTEANU 2010, fig. 32,49,73.

39 Cercetările de suprafaţă mai vechi şi mai noi au dus la identificarea unei aşezări Wietenberg la Racu „Dealul Bogát,” corn. Siculeni, jud. Harghita (BOROFFKA 1994, 68, nr. 344 „Racul”; REP HARGHITA, 214; MUNTEANU 2010, 65. Cod. RAN 85662.01). Materialele descoperite, aflate în colecţiile Muzeului din Miercurea-Ciuc, sunt în marea majoritate încă inedite.

40 De fapt, este vorba despre un sit aflat la 1,5 km nord-est de satul Şoimeni, corn. Păuleni. Având în vedere că, în literatura de specialitate, este folosită localizarea Păuleni-Ciuc, o vom folosi şi noi ca atare. Vezi CAVRUC 2000, 93-102; CAVRUC, DUMITROAIA 2000, 131-154; CAVRUC, ROTEA 2000, 155-171; ROTEA 2000, 21-41; CAVRUC 2001c, 57-65; CAVRUC, BUZEA 2002, 41-88; CAVRUC 2003, 129-141; etc.

41 SZÉKELY 1970b, 71-87; SZÉKELY 1971, 391-392.

42 CAVRUC, DUMITROAIA 2000, 131-154; CAVRUC 2002, 89-98; CAVRUC 2005, 81-123.

43 CAVRUC, BUZEA 2002, pl. XIV/4.

44 CAVRUC, ROTEA 2000, pl. VII/1, 3, aceleaşi piese la ROTEA 2000, Taf. III/l, 3; CAVRUC, BUZEA 2002, pl. X/7, XIV/5,

45 CAVRUC, ROTEA 2000, pl. X/9, aceeaşi piesă la ROTEA 2000, Taf III/3; CAVRUC, ROTEA 2000, pl. X/4; ROTEA 2000, Taf. VIII/2, 4, 6.

46 CAVRUC, ROTEA 2000, pl. Vl/3, aceeaşi piesă la ROTEA 2000, Taf. VII/9; CAVRUC, BUZEA 2002, pl. XVII/3, XXII/8-9.

47 Alte aşezări Wietenberg mai bine cercetate şi publicate din estul Transilvaniei sunt doar cele de la Albiş, corn. Cernat, jud. Covasna (SZÉKELY 2003, 469-482), Racoş, jud. Braşov (COSTEA 1997, 39-76), sau necropola de la Turia, jud. Covasna (SZÉKELY 1997, 126-146).

59