Kelemen Imola (szerk.): A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 7. (Csíkszereda, 2011)
Történelem - Csáki Árpád: Újabb adatok a csíkszeredai Mikó-vár 17. századi történetéhez
CSÁKI ÁRPÁD NOI DATE DIN SECOLUL AL 17-LEA DESPRE CASTELUL „MIKÓ” DIN MIERCUREA-CIUC Rezumat Castelul „Mikó” din Miercurea-Ciuc (Csíkszereda), sediu al Muzeului Secuiesc al Ciucului, este cel mai bine conservat monument arhitectural renascentist din Secuime. A fost construit între anii 1623-1631 de către Ferenc Mikó, consilier princiar şi căpitan suprem al Scaunului Ciuc, Giurgeu şi Casin, după planurile arhitectului italian Giacomo Resti. După moartea proprietarului (1635), castelul a fost moştenit de fiul său, József Mikó, apoi de văduva celui din urmă. Recăsătorită, Ilona Macskási a locuit castelul împreună cu noul ei soţ, Tamás Damokos, jude suprem al Ciucului, până la sfârşitul anilor 1650. Lucrarea prezintă actul încheiat în 1641 între proprietarii menţionaţi şi István Petki, căpitan suprem al Scaunului, prin care, cele două părţi au devenit coproprietari egali ai imobilului şi s-au angajat reciproc la îngrijirea şi apărarea acestuia în faţa justiţiei sau inamicului extern. Actul, un adevărat regulament, a servit drept bază organizării şi funcţionării domeniului, până la distrugerea lui în timpul invaziei turco-tătare din 1661. NEW DATA FROM THE 17™ CENTURY CONCERNING THE MIKÓ CASTLE FROM MIERCUREA CIUC Abstract The Mikó Castle - Szekler Museum of Ciuc - is the most representative, well-preserved renaissance style architectural monument of Szeklerland. Built between 1622-1631 by Ferenc Mikó, counsellor of the Transylvanian prince and chief captain of Ciuc, according to plans of the Italian architect Giacomo Resti, the castle was inherited in 1635 by the owners son Mikó József, and after his death by his widow Ilona Macskási, who continued to live here until the late l650’s with his new husband, Tamás Damokos, latter chief mayor of Ciuc Seat. The paper presents a document dated in 1641, by which István Petki, captain of Ciuc Seat got half part of the castle. The parts mutually bounded themselves to the preservation, enhancement, protection and defence in front of the law and foreign enemies. The document, a real regulation, defined the function of the domain till its destruction during the ottoman Turk-Tartar devastation in 1661. 104