Kelemen Imola (szerk.): A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 6. (Csíkszereda, 2010)
Néprajz - Bódán Zsolt: „Azt tiszt fejjel nem is lehet.” Az öngyilkossághoz kapcsolódó attitűd hiedelmeken kívüli mentális elemei Gyimesközéplokon
BÓDÁN ZSOLT „CU CAPUL LIMPEDE NICI NU SE POATE. ” ELEMENTELE MENTALE ALE ATITUDINII DIN AFARA MITURILOR LEGATE DE SINUCIDERE LA LUNCA DE JOS Rezumat Ultima parte din seria de studii despre atitudinea ceangăilor din Ghimeş faţă de sinucidere se rezumă la concepţia şi sentimentul acestora. Prin concepţii înţelegem părţile raţionale şi cele iraţionale ale cunoştinţelor legate de sinucidere, peste cele legate de ideile tradiţionale. Opus punctelor de vedere medicale sau sociale ale vremurilor noastre, ceangăii din Ghimeş privesc aceste lucruri prin prisma religiei, le consideră crime evidente, însă apar şi alte elemente: pe lângă judecată, apare accentuat simpatia şi regretul. Punctul de vedere al comunităţii este modelat prin cântărirea circumstanţelor care au dus la sinucidere: în cazul bolilor incurabile sau al singurătăţii la bătrâneţe, atitudinea lor este mai indulgentă. Vina cade de multe ori pe apropiaţi, pentru care evenimentul este o ruşine indiscutabilă. în producerea crizei care duce la sinucidere, alcoolismul este considerat elementul dominant, în combinaţie cu concepţia unei tulburări mintale momentane. în situaţiile dificile nu se recurge la ajutor medical, singura modalitate acceptată fiind cea a religiei, ajutorul preotului. Sentimentele principale la apropiaţii sinucigaşilor, pe lângă primul şoc, este incapacitatea de a înţelege, un grad de sentiment de vinovăţie şi de ruşine, la care se adaugă grija pentru soarta decedatului în lumea de dincolo. în cadrul comunităţii, sentimentele cele mai importante sunt regretul, compătimirea şi indignarea, la care se adaugă, de multe ori, un sentiment de fobie, de aversiune. “CANNOT COMMIT IT WITH GOOD SENSE. ” THE MENTAL PART OF ATTITUDE TOWARDS SUICIDE IN LUNCA DE JOS Abstract This closing essay of the series about Csango’s attitude towards suicide deals with their opinions and feelings connected to suicide. We use the word opinions’ with the meaning of rational and irrational elements of Csango’s knowledge about suicide beyond folk beliefs. The main characteristic of these is that the Csangos of Lunca de Jos (Gyímesközéplok) look on suicide not from a social or medical but from a religious point of view and consider it as a deathly sin, although ambivalent elements can be observed in their opinions too: regret and compassion. The community judges suicides considering the circumstances and in some cases, for example incurables or lonely old people, tends to show understanding towards them. In opposite to this ‘searching the reasons’ the judgement often turns against the bereaved so a suicide is clearly a shame for the family. Csangos think that alcoholism takes an important role in suicidal crisis and in those critical situations one can only hope for some help not from the doctors but the priests. The feelings of the bereaved connected to a suicide after the first shock can be characterised by obtuseness, self-accusation, shame and often great worry' about the suicide’s soul in the afterlife. The community’s reaction after the first shock is sorrow and indignation attached with strong dread. 394
