Kelemen Imola (szerk.): A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 6. (Csíkszereda, 2010)
Történelem - Kővári Réka: A csíksomlyói Deák–Szentes kézirat és Szentes Mózes kézirata
KŐVÁRI RÉKA MANUSCRISUL DEÁK-SZENTES DE LA ŞUMULEU-CIUC ŞI MANUSCRISUL LUI MÓZES SZENTES Rezumat Organizarea acum 80 de ani a primei expoziţii a Muzeului Secuiesc al Ciucului este strâns legată şi de numele renumitului cercetător Pál Péter Domokos. Activitatea sa deosebită este indispensabilă şi în cercetarea istoriei cântecului popular maghiar. între altele, a republicat cartea de cântece a lui Joannes Kăjoni, Cautionale Catholicum, tipărită în 1676 la Şumuleu-Ciuc (Csíksomlyó), reconstituind, totodată, şi notaţia muzicală a textului cântecelor. Unul din izvoarele folosite a fost Manuscrisul Deák-Szentes de la Şumuleu-Ciuc din secolul al 18-lea. Prezentarea cea mai detailată a manuscisului a fost realizată de Géza Papp. Studiul publicat în 2001 de Ildikó Hubert semnalează în biblioteca franciscanilor de la Radna (Măriaradna), păstrată astăzi la mănăstirea franciscanilor din Dej (Dés), un manuscris, Orationes in Novitiatu scriptae, realizat de franciscanul Mózes Szentes în perioada noviciatului, în anii 1751-1752. Cea mai mare parte a lucrării conţine mai ales rugăciuni în limba latină. între ele figurează şi textul în limba maghiară a patru cântece populare, două din ele cu notaţie muzicală. Acestea sunt prezente şi în Manuscrisul Deák-Szentes. Cu ajutorul lor, studiul confirmă şi ipoteza lui Pál Péter Domokos, conform căreia, Manuscrisul Deák-Szentes nu şi-a primit numele de la redactanţii notaţiei muzicale a manuscrisului. TWO MANUSCRIPTS FROM ŞUMULEU-CIUC: THE ONE CALLED ‘DEÁK-SZENTES’ AND THE MANUSCRIPT OF MÓZES SZENTES Abstract A source used by Péter Pál Domokos (who also participated in organizing the first exhibition of the Szekler Museum of Ciuc), when re-publishing the Cautionale Catholicum 1676 by Joannes Kăjoni and supplied it with music, was the ‘Deák-Szentes’ manuscript from the 18th century. A comprehensive description of the manuscript was produced by Géza Papp. A recently published article has revealed the importance of another manuscript which was first in the library of the Franciscan Order in Radna (Măriaradna), and now is in Dej (Dés): that is the one written by Mózes Szentes during his years as a novice in 1751-52. That manuscript, besides the Latin prayers, also contains four Hungarian texts of folk hymns, two of which are accompanied with music, too. The same texts appeared some decades later in the appendix of the Deák-Szentes’ manuscript. The handwriting being the same, we are sure that Péter Pál Domokos was right supposing that the title ‘Deák-Szentes’ did not necessarily designate the scriptors. 226
