Murányi János szerk.: A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 2007-2008. Humán-és Természettudományok (Csíkszereda, 2008)

NÉPRAJZ - SALLÓ SZILÁRD: Urszita a Gyimesekben

SALLÓ SZILÁRD URSZITA A GYIMESEKBEN Abstract: [Urszita in Ghimes Valley] In the present study I analyze how can the urszita-type of hexing be placed among the others in Gyimesfelsőlok (Hung.; - Rom: Lunca de Sus), which are the antecedents of this kind of hex and how, and in what form can be find in other places. I try to find the answer to the question why people belonging to that community explain the different problems with this hex. One of my informant stated that this kind of hex is the most dangerous of all. I will try to find out whether this is a general opinion or not. Who are those fortune-tellers the members of community are addressing to in case of urszita-hex, and my aim is also to observe if in most of the cases these fortunetellers are or aren't part of this community. Rezumat: [Ursita pe Valea Ghimesului] In prezenta lucrare cercetez posibilitatea de asezare a tipului de stricäciune numit ursita printre celälalte tipuri de stricäciuni care se gäsesc în comuna Lunca de Sus (rom.; - magh.: Gyimesfelsőlok), care sunt de asemenea antecedentele acestui tip de stricäciune din punctul de vederé al literaturii de specialitate, si formele ei cunoscute si în alte parti. Mai départe caut räspuns la întrebarea, de ce tocmai acest tip de stricäciune este o explicatie pentru membrii comunitätii la diferitele problème ale lor, pentru cà în timpul cercetärilor am încercat sä observ si faptul cä, dupä spusele unuia dintre intervievati, ursita poate fi privitä ca unul dintre cele mai periculoase dintre toate tipurile de stricäciuni. Studiul se întinde si la acei prevestitori, prevestitoare la care apeleazä membrii comunitätii în cazul stricäciunii ursitei, scopul meu fiind de a observa dacä în majoritatea cazurilor acesti prevestitori se gäsesc în cadrul comunitätii sau în afara ei. 1. Bevezető Jelen tanulmány a rontáshiedelmek egyik típusának, az urszita típusú rontásnak a működését vizsgálja, Gyimesfelsőlokon. A dolgozat alapjául szolgáló kutatást 2006 novemberében végeztem, a gyimesfelsőloki emberrel való interjúk során főként az urszita rontáshiedelemre kérdeztem rá. Ezek a hiedelmek mind a mai napig mondhatni „használatban" vannak, tehát nemcsak múltbeli események kapcsán kerülnek elő. Az adatközlök az urszitáról úgy beszélnek, mint ma élő funkcionális hiedelemről.