Balogh Béla, Oszóczki Kálmán: Bányászat és pénzverés a Gutin alatt - Nagybánya és környékének bányászata, ércfeldolgozása és pénzverése 1700 előtt (Közlemények a magyarországi ásványi nyersanyagok történetéből 12., Miskolc – Rudabánya, 2001)
ÖSSZEFOGLALÁSOK ANGOL, ROMÁN, SZLOVÁK NYELVEN
(Trans. A. Réti) MINERIT $1 MONETÄRIE SUB GUTÁI EXPLOATAREA $1 PRELUCRAREA MINEREURILOR DIN JURUL BÄII MARI PÂNÀ ÎN ANUL 1700 Bogätiile naturale ale subsolului din versantele Sud-vestice ale muntilor Oas, Gutái si Tibles au fost exploatate ínca din epoca bronzului. Zäcämintele auro-argintifere au déterminât înfiintarea ín ultimele decenii ale secolului al XIII si dezvoltarea ulterioarä a asezärilor minere de la poalele Gutâiului. Argintul si îndeosebi aurul exploatat din minele aflate ín jurul oraselor libère regale miniere Raul Doamnelor si Muntele de Mijloc (denumite ulterior Baia Mare si Baia Sprie) au jucat un roi important ín reusita reformelor monetäre ale regelui Carol Robert. Datoritä privilegiilor acordate in anii 1327, 1329, 1347 si 1376 dezvoltarea mineritului din aceastä zona în epoca angevinilor a asigurat îmbogatirea si urbanizarea rapidä a localitätilor. Concomitent cu mutarea sediului cämärii regale de la Satu Mare la Raul Doamnelor, se înfiinteaza si o monetarie. Aceasta din urmä exista deja în anul 1411. Dezvoltarea mineritului si a monetäriei în vremea huniazilor va situa regatul ungar în fruntea producàtorilor si exportatorilor de aur din Europa; în cadrul regatului 32% din productia miniera a acestuia provenea de la minele aflate în zona cämärii din Baia Mare. ïn aceastä perioadä exploatarea si prelucrarea minereurilor în zona Baii Mari s-a fâcut cu unelte, instalatii si metode tehnice folosite în Europa vremii. Dar, pe la sfârsitul secolului al XV-lea începe o perioadä de regres. Datoritä luptelor desfäsurate între sustinätorii habsburgilor si pe de altä parte între loan de Zápolya si fiul säu, loan Sigismund, instaiatiile de la minele, steampurile, topitoriile si monetäria au fost distruse în repetate rânduri. Regresul s-a datorat însa si unor déficiente tehnice. Panä la moartea lui Matei Corvin exploatarea füoanelor bogate situate mai aproape de suprafatä, iar conditiile tehnice ale vremii si în special apa subteranä, au fäcut imposibile extinderea exploatarilor la marile adâncimi. O oarecare redresare a situatiei s-a realizat dupä 1583. Incepând cu acest an, monetäria si minele erariale au fost arendate de Felician Herberstein care, împreuna cu fii säi a instituit o exploatare prädalnicä. Ei au fost schimbati cu familia Lisibona, iar în anul 1620 principele Gabriel Bethlen transfera arenda asupra magistratului orasului Baia Mare. Pe langä activitatea sus|inutä a monetäriei, orasul va încerca extinderea exploatärii si asupra unor zone noi. Se cheltuiesc multi bani, pe care orasul nu îi va putea récupéra. In zona Bäii Mari mineritul este continuât fie în regie proprie a principelui Transilvaniei, fie de câtiva arendasi. Dar, la mijlocul secolului al XVII-lea exploatärile din jurul Bäii Mari sunt parasite si la Baia Mare va functiona doar monetäria care, panä la sfârsitul secolului al XVII-lea va preiucra mai mult produsele minelor particulare si cele aflate în exploatarea orasului Baia Sprie. în anul 1689 minele mentionate anterior în mare parte sunt cedate cämärii imperiale de la Cassovia, care în secolul urmätor va lua o série de mäsuri pentru redresarea mineritului din zona Gutâiului. Aspectele legate de prelucrarea minereurilor (steampuri, topitorii) precum si activitatea monetäriei si problemele sociale sunt tratate în capitule separate, iar în anexe sunt publicate doua inventare si rapoarte cu rezultatele monetäriei din prima jumätate a secolului al XVII-lea, toate nepublicate pana în prezent. (B. Balogh)
