Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)
1905-03-01 / 21. szám
314 REVISTA CATOLICA. — Ca esemplu serverte situatia actualä din Franta, unde framassonizmul, devenit stäpän odatä, apasä cu cea mai crudä tiräni con§- tiin^ele cetätenilor, s> organizeazä un spio- naj ne mai auzit, ca se semine neincredere §i nentelegere intre cetäteni, in viata socialä, publica sji domesticä. Sectele vreau se predomineze cu tot pretul, ?i sunt gata a distruge cu vicle- nie sau cu violentä, tot ce li se opune in cale. — A§a bärbatul de stat din Rusia. Dupä cäderea ru^inoasä alui Combes, cer- curile ecleziastice au rémas tot neincrezétoare, fiind ca ministrul Rouvier a declarät, cä vrea se guverneze in spiritul §i cu programul lui Combes. Se continuä cu espulzarea Cálugárilor §i ale eälugäritelor, §i cu procesele in contra lor, sub tillu cä s’au aflat in contraventiune cu légiié tiranice. E de insémnat, cä spionajul continuä si acum, dar cu alt metod. Sub guvernul lui Combes notele spionilor se transpuneau la oficiul central al framassonizmului, ?i de acolo la ministerele respective. Acum acele note se comunicä cu auctoritätile locale, cári apoi pro- ced ulterior, §i a§a se vede la pärere ca si cum auctoritätile locale $i-ar face datoria din oficiu, de §i tot acea mänä secretä lucreazä. Insé acea ce ne!ini?te§te mai mult con^ti- intele, este faptul, cä pe zi ce merge se inmul- ■j;esc vacantele scaunelor episcopale. Deja pe timpul lui Combes s’au fäcut cu neputintä pro- vederea mai multor dieceze cu episcopi, din causa sofisticheriilor acestui ministru, carele apói a dus lucrurile la ruperea totalä a rela- tiunilor diplomatice cu S. Scaun. S. Scaun auto- rizeazä pre vicarii generali, ca se guverneze diecezele respective, fire^te, intre marginile re- zervelor canonice. Ziarul liberal »Le Matin«, a scris, cä epis- copul Le Norder, ecs-episcop de Dijon, profitänd de ocasiunea, cä guvernul il recunoa^te de epis- cop diecezan, a destituit pre cei doi vicari generali, pu§i de S. Scaun, si a denumit pre al- tii. Insé notita'"’aceasta e falzä, si Mons. Le Norder e §i astäz departe de Dijon, ca §i mai- nainte. Se §tie inse, cä guvernul face tot posibilul, ca sé-1 induplece pre Mons. Le Nordez, se reia functiunile de episeop in dieceza de Dijon, §i de acea nu i-au primit demisiunile, cu privire la efectele civile. Aici se ascunde insidie vic- leanä din partea guvernului, fatä de Vicarii generali. Guvernul poate se punä chestia a§a: dacä Monseniorul Le Nordez nu mai e episco- pul nostru, in al cui nume guvernati dieceza? Dacä sunteti autorizati de S. Scaun, inaintea guvernului nu sunteti Vicari generali, si de acea ve suprim salarul, §i Ve impedec efectele civile. Iacä insidia ?i viclenia. A^adarä, dacä guvernul prezent vrea se continue prigonirile, poate se gäseascä mii de pretecste, $i se ingreu- neze in mii de moduri administratiunea eclezi- asticä. Insé aici e autoritatea supremä a S. Scaun, care veghiazä, §i previne toate eventualitätile, ce se pot prevedea. In aceasta lucrare grea ii stä ln ajutor cu toatä credinta episcopatui ?i clerul din Franta, cári sunt cu cea mai sincerä §i neconditionatä alipire cäträ S. Scaun. Se a§teaptä cu legitimä curiozitate, §i cu mare ancsietate, proiectul de lege despre sepa- ratiunea bisericei de cäträ stat. De§i ministrul prezident a declarat, cä separatiunea se va face färä de violentarea constiintelor, oamenii nu se simt asigurati prin aceasta frazä foarte elasticä. Cu atät mai virtos, pentru cä toti prigonitorii bisericei cu acea §i-au introdus sistemele lor de adeveratä prigonire, cä nu vreau se violenteze con§tiintele! Dar cänd 11 puneti pre cetäteau in alternativa, se nu asculte de legile statului, ca se nu calce legile lui D-zeu, sau se calce porun- cile lui D-zeu, ale Bisericei, ca se asculte §i se plineascä legile statului : nu e aceasta o vio- lentare a constiintelor ? Simptoamele premergätoare nu sunt toemai bune. Precum se spune, proiectul e o ameste cäturä din proiectul socialistului Briand ?i a fostului ministru Combes, temperat cu ceva fraze din partea lui Rouvier. Cu un cuvént proiectul pare a fi de totul anticlerical, cea ce insamnä tirania statului asupra bisericei ?i asupra constiintelor religioase. Aceste prevede i funeste sunt justificate si prin discursui unui ministru, carele prezidänt o solemnitate, in discursui seu a afirmat, cä >swfletwl francez este pornit spre suprimarea elericalizmului«. In jargonul massonic clericalizm e sinonim cu biserica ca- tolicä, s> in genere cu ori-ce sentiment, idee sau institutiune religioasä crestineascä. S’a pubicat in toate ziarele moartea ne- asteptatä a Monseniorului Antoniu Savelli-Spi- nola, secretar al congregatiunei S. Congregatiuni de Propaganda Fide, pentru afacerile de ritui oriental. Fu lovit de influentä, s> in 28 Ianuarie a fost silit sä se culce in pat. Altä zi i s’a agravat morbul, adaugandu-se un erezipel pri - mejdios in fatä. A voit sä se märturiseascä, $i sä-si faeä testamentul. Cei ce 1’au asistat, au chemat indatä pre duhovnicul lui, pentru facerea téstamentului insä nu s’au gräbit, spunéndu-i, cä nu e primejdie de moarte. Insä in 30 Ianuarie dimineata a fost gäsit mórt in patui seu. Aceasta moarte surprinzétoare a provocat un doliu in toatä Curia Romanä, s> naai ales in oficiile
