Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)

1905-03-01 / 21. szám

REVISTA CATOLICA.

315

Propagandei. Sfintia Sa Piu X a fost foarte adänc mi?cat, cänd i s’a comunicat vestea des- pre moartea credinciosului sea oficial. Inca n’a implinit 50 de ani. S’a näscut in Corsica. Stu- diile §i le-a fácut in Franta ?i in Roma, in Academia nobililor. Era de o minte agerä §i de mare talent, pläcut la maniere §i bun la inimä. De aceea i s’a prevestit o carierä splendidä ecle- ziasticä. In veci amintirea lui !

In 6 Febr. a. c. a fost denumit urmäto- rul lui, in persoana Monseniorului Hieronim Rol- leri, minutant (concepist-§ef) in secretariatul Propagandei pentru afacerile de ritul oriental. Incä in anul 1899 a fost propus de reposalul Card. Ledochovsky, tot la acest post, cänd insä a fost propus, Pontificele Leon XIII a respuns, cä am designat pre altul, pre A. Savelli-Spinola, pre carele il ?i denumesc. Ce soarte! Moare Savelli- Spinola, §i Piu X il denume?te pre Mons. Rollen ! De 24 de ani i§i poartä oficiul de minutant, e om de inaltä culturä ?i de vorbä dulce ?i pé- trunzätoare, cänd converseazä ?i cänd predicä sau tine vre-o conferentä. Cu ocasiunea serbärilor centenare pentru amintirea intemeierii mänästirei dela Grotta-Ferrata prin S. Nil, a tinut o cuvén- tare classicä in causa Uniunei bisericilor dissidente, aretänd pricepere zel §i iubire pentru idea cea mare a Uniunei Bisericilor. Ca om practic ca om superior, ca om binemeritat: e omul si- tuatiunei.

$i era necesar, ca reposatul Savelli se ca- pete un astfei de urma.?, mai ales acum, cänd in Resärit au murit mai deodata trei Delegati Apostoliéi, cel din Siria, Mons. Douvais, cel din Con- stantinopol, Mons. Bonetti, §i cel din Ierusalim, Mons. Piave, cänd e a se na§te un curent po- litic-religios de incalculabilá insémnátate.

Astäz orientalizmul trece preste limitele térilor resäritene, fund cä avem popoarä ia nord la sud, in mijlocul §i la orientul Europei, ma §i in America, cari apartin ritului oriental. In America sunt la 300,000 de slavi de ritul greco-ca- tolic, din Rusia, Gaiitia §i Ungarin Toti ace^ti episcopi au fficut demersuri §i rugári la S. Scaun, ca acest popor se capete o organizatiune reIi- gioasä, dupä propriul seu rit. Guvernul Austro • Ungar promoveazä idea §i o spriginefte. Causa s’a pertractat in Congregatiunea afacerilor es- traordinare biserice$ti, de unde s’a transpus la Congregatiunea de Propaganda Fide, pentru afacerile de ritul oriental.

JV. F.

REV1STA CONTinrORflNA.

Anglia. In Anglia conform ultiméi recen- siuni, biserica catolicä, e in cre?tere §i actiunea binefäcätoare tot mai mult incälze§te inimile su- pu?ilor urmätorului lui Henric §i a Elisabetei.

In Mare Britania sunt 3 Archiepiscopi si 21 Episcopi; in Irlanda 4 Archiepiscopi ?i 23 Episcopi; in insula Malta sunt 1 Archiepiscop si un Episcop; in Giblartar un Vicariu Apostolic; in Asia pe teritorul supus al Angiiéi, sunt 7 Archiepiscopi §i 21 Episcopi, 8 Vicari Apostoliéi; ín posesiunile din Africa sunt 2 Episcopi, 12 Vicari Apostoliéi §i 5 Prefecti Apostoliéi; in posesiunile din America, sunt 10 Archiepiscopi, 23 Episcopi, 6 Vicari Apostoliéi, un Prefect Apostolic; in Noua-Zelanda: 1 Archiepiscop, 3 Episcopi, 2 Vicari Apostoliéi, §i un Prefect Apostolic; in Australia sunt 5 Archiepiscopi, 14 Episcopi §i 3 Vicari Apostoliéi.

In Australia catolicismul a progresat mai frumos. In anui 1838 pe continentul acéla mare, nu era numai un preot, §i az?

In Anglia catolicismul ocupä térén din zi in zi. Reintoarcerile sunt la ordinea zilei! Din clasa cea mai cultä si dintre cei mai ale§i oa- meni cari au studiat institutiunea bisericei, lasä heresul anglican §i cu bucurie reinträ in sinui bisericei adevérate, in sinui bisericei catolice.

Nobilimea asemenea este cu mare inclinare cäträ biserica sträbunä! Asociatiunea »Pro Anglia Catholica« in fruntea cui este ca pre§edinte ducele de Norfolk inrudit cu familia domnitoare, cere lärgirea drepturilor pentru catolici, §i ab- rogarea unor dispositiuni vätämätoare pentru catolici. Avem sperantä cä Dumnezeu sä va indura §i drepturile cälcate pe timpul perse- cutiunilor se vor recä?tiga i=si biserica catolicä din Anglia i§i va relua locul glorios care il ocupase inaintea vremurilor fortuhoase de sub Henric al VHI-lea §i Elisabeta prototipul a tot ce e respin- gätor §i uräcios.

*