Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-01 / 21. szám
324 REVISTA CATOLICA. mult vorbim lui Dumnezeu despre dlnsul in rugäciune, cerénd luminä si intelepciune pentru cei ce ne ocärmuesc, milä pentru cei ce ne prigonesc, tärie si curaj pentru eei ce-s sugrumati, pace si unire intre toti fiii Frantei. Despre lupta asta am vorbit poporului ce ne este incredintat, pentru a-1 lumina si a-1 chema la datoria lui. Dar trebue ca i noi se vorbim despre asta si cäträ acéla, care tine in mani puterea suprema, si dä legilor forta si sanctiunea lor. Trebue sä-i gräim in numele lui Dumnezeu, dela care vine ori-ce putere si in numele poporului crestin atins in drepturile sale. Nu glasul tuturora ce sufer, ajunge pänä la D-nia Voasträ, D-le Presedinte; poate cä al no- stru il vei asculta. Dacä nu ne mai miräm mult de asu- pririle nemeritate, ce apasä asuprä-ne, to- tusi nu färä adäncä mähnire am vézut, cä s’a depus pe biroul Camerii deputatilor, in numele Presedintelui Republicei un pro- iect de lege cu scopul nu numai de a di- struge cu o singurä loviturä toate congre- gatiunile religioase ocupate cu industria, ci chiar invétáméntul crestinesc insusi. Deci nu le-a ajuns sä izgoneascä re- ligia din programa invätämentului public, sub pretestul unei neutralitäti evident im- posibile pentru cei ce instruesce, cum au arätat-o faptele. Pentru a mäntui sufletele primejduite ale copiilor lor, catolicii au deschis scoli libere pe cheltueala lor si conform cu légiié; intr’aceste scoli se respecta constiinta familiilor si credintä copiilor. Nici asta n’o mai vreau ingädui. Cu ori-ce pret trebue sä disparä catolicii, si pentru a-i atinge mai sigur, färä sä le pese de vre-una din libertätile ce ne römän, lovesc pänä chiar in existenta lor congregatiunile religioase, cari dau poporului crestin invötätori si in- vätätoare. Noi zicem chiar in existenta lor, de oare-ce noul proiect dispune, ca oprirea de a instrui sä aducä dupä sine numai decät disparitiunea complectä a con- gregatiunii. Pentru-ce? dacä nu pentru a distruge in inimi catolicismul, printr'o instructiune si o crescere färä de credintä? i i Cei ce Ve presinlä lucrurile sub altä infätisare, Die Presedinte, cei ce voesc a Vé convinge, cä toate aceste mésuri odi- oase sunt numai niste acte politice indrep- tate contra unor inimici politici, ei Vé in- salä si abuseazä de a Voasträ bunä credintä. Imposibil sä nu vezi in toate acestea, spre folosul unei doctrini sectare, sugru- marea tuturor libertätilor, afarä de aceea a réului. Séfül Guvernulni trebue sä vadä in asta o primejdie pentru tarä, cäci tot si- stemul de crescere, ce nu se intemeiazä pe religie, nu face alta, decät, cum s’a zis, sä verse otravä in Stat. Si de voiti, Die Presedinte, sä consi- derati lucrurile din punct de vedere si mai inalt, e cu nlputintä ca unul ca D-nia Voasträ, ridicat asupra agitatiunii de partidé, sä nu räzgänditi, cä cei ce au in sarcina lor cresterea poporului, vor da lui Dumnezeu socotealä strictä. Ei vor da samä de aceste milioane de copii crescuti färä de credintä, färä de moralä, färä de respect, __si dinsii vor simti bine, cät cäntä resc in balanta dreptätii lacrimile versate in familiile cresti ne si in sinul tuturor comunitätilor religioase. Dacä datoria Voasträ, Die Presedinte este sä reflectati la viitorul pästrat Fran- cezilor si Frantei prin scoaterea invetä- méntului crestinesc si prin sistemul de instructie si crestere, cum ni-se impune, apói nu puleti lipsi de grija voasträ nici pre religiosii si religioasele noastre, pre cari aplicarea arbitrarä a légii si noul proiect ii imprästie färä mijloace de traiu in toate pärtile tärii ori färä milä ii aruncä in surghiun. Legea din 1901, cum a zis-o D. Waldeck-Rousseau in Camerä, si a repetat-o in Senat, avea drept scop sä dea autorisa- tiunea legalä congregatiunilor, cari n’o po- sedau incä. Dar indalä esi la ivealä gändul de a esceptiona cäteva ordine dela aceastä
