Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-03-01 / 21. szám

Revista Catolicä.

Nos genere et sanguine Romani.

loanitiu in epistola catra Pontificele lnnocentiu, III.

„Expedi tenim tibi tam tad emporalem glo.iam quam ad salutem aa emam, ut sicut genere, sic fide etiam sis Romanus, ut populus terrae tuae qui de sanguine Romanorum se asserit descendisse, Ecclesiae Romanae instuta sequatur, ut etiam in cultu divino mores videantur pa rios redolere“.

lnnocentiu III. catra Imp. loannitiu. „Imperator ac totum imperium eius bonam devotionem ad Ecclesiam Romanam habent, tamquam haeredes descendentes a sanguine Romanorum“.

Basiliu A. eppu catra Pont. Innoc. III.

»Gesta Dei per Francos«

C M.

»Gesta Dei per Romanos«

P. Ollivier.

Anul V.

Apare la I §i 15 a fiecärei luni.

Fascicolul 21. 1 Mar. 1904.

A doi Cardinali francezi cäträ Pre$edintele Republicei franoeze.

In multe foi si scrieri periodice din ultimul timp am pulut observa unele tonuri cam plängätoare, cumcä episcopatui fran- cez s’ar aräta prea bland, daca nu moale in lupta actualä, ce are de sustinut Bise- rica calolicä impotriva guvernului necre- dincios din Franta.

Fie cä unul sau altul poate si in derül inalt sä fi adormit pulin, őri sä fi fost prins in mrejele viclenilor, dar urmätoarea scrisoare, adresatá Presedintelui Republi- cei de cäträ doi eminenti prelati, ne aratä pänä la evidentä, cä episcopatui frances nu si-a uitat datoria de pästor suprave- ghietor; de pästor interesat de binele oi- telor incredintate; de pästor, care a zärit si cunoscut bine lupul räpitor venind de- departe cu gura deschisä.

Ori-ce va fi cu soartea Frantei, dar din continutul scrisorii Eminentelor lor se vede, cä dinsii nu vor putea merita observatia

I si reprosul scripturii: »canis cur non latrasti ?«

Tinem a reda fidel aceastä scrisoare:

i

Paris 24 Ian. st. n, 1904.

ȟomnule Presedinte al Repubiicei,

In clipeala, cänd parlamentül se une- ste din nou si se pregäteste a discuta pro- iectul de lege datorit initiativei guvernului, care suprimä cu tótul invßtäminlul con- greganist, eredem cä ne indeplinim o da- torie a dregäloriei noastre si ascultäm de constiinta noasträ, fäcendu-ne pre längä D-nia Voasträ interpretul sentimentelor ßi- sericii din Franta.

De pe inalta tribunä a Senatului sti- matul D. Wallon a rostit scurt timp ina- inte urmätoarele cuvinte insémnate: »Nu pacea, ci räzboiul cél mai cräncen, lupta religioasä domneste in tarä in momentul de fatä, si guvernul e acéla, care a dat semnalul la asta.«

Nu de eri ni-s’a declarat räzboiul ace- sta; de demult suferim de dinsul, de de-