Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-02-01 / 19. szám

RE VISTA CATOLICÄ.

303

seu de armonizare a canlului gregorián. La ese- cutarea compositiunilor märete ale lui Palestrina, se recere un personal mare si cu multä instruc- tiune muzicalä, si asa pentru cäntärile de toate zilele §i pentru zile de serbätori, s’au continuat eu corurile polifoniee, abäländu-se din ee in ce mai muH deta fortnele grave si maiestoase originale. Pentru a puné un fríu acestor incercäri profane, s’au fäcut o editiune de carti corale, precum se afirmá, in stil gregorián.

Aceasta editie s’au divulgat preste tot lódul, sub nume de cant gregorián, insä s’au fäcut studii mai adänci, §i s’au gasit, cä este maré abatere dela cantul original gregorián. Monachii Bene- dictini din Solesm si din Monte-Casino, au fäcut studii profunde, ca se poatä interpreta neumele, semnele sau notele muzicale din codicele cele vechi corale, si dupä ce au gäsit secretul au fäcut editiuni bűne si frumoase, in cári se aflä interpretate semnele vechi cu note musicale moderne i-si cari esecutate cu studiu si precisiune, produc efecte admirabile de evlavie religioasä.

Ar fi foarte de dórit, sä se scoale cineva, §i se facä ordine in cantul bisericei grecesti, care aseminea, dacä s’ar reduce la originile sale curate, ar revela frumuseti uimitoare, spre strä- lucirea ritului nostru frumos, si spre edificarea credinciofilor. Cantu! Gregorian se intemeiazä pe cantul grecesc, avénd de baza cele opt gla- sari, §i pentru cä §tim din istorie, cä S. Gre- goriu Cel Mare au invétat cantul ín Conslanti- nopol, cänd era acolo Apocrizier, §i pentru cä íjtiut lucru e, pe acele timpuri in Roma vietuiau mónaci greci, foarte venerati, s; celebri, ca d. es. S. Saba, cari monaci, fire^te, se folosiau de cantul oriental, intemeiat pe cele 8 glasuri. Stim mai departe, tot din istorie, cä la biserica S. Sofia erau la o mie de cantori, cari cäntau in coruri. Episcopul din Ragusa, trämis de conciliul din Bazilea, ca se tracteze afacerea s. Uniri, descrie in relatiunea sa, cä la auzul cäntärilor acelui cor, se credea räpit in mijlocul corurilor änge- re§ti. Si unde suntem astäz? Fiecare cäntä pe glasul gurii sale, färä sistem, färä regulä. ln Orient se cäntä dupä sti! turcesc sau arab, precum adecä cre§tinii vietuiesc in mijlocul popo- ratiunilor turcesti sau arabice. Ar fi necesar sä se studieze §i sä se descifreze notele vechi ale

bisericei grecesti. cari se gäsesc in codicile cele- vechi, dintre cari an numer se aflä $i in biblio- teca Vaticana. — Benedictinii, cari au meritul de a fi restaurat cantul gregorián, dnpä studii profunde asupra vechilor codici corale latiné, pare cä vor cä^tiga si meritul pentru restaurarea muzicei sacre a bisericei grecesti. Pentru cä Benedictinii, cari dela anul 1896 au directiunea co- lejuiui grecesc dela S. Atanasiu, au iutrodus deja cantul grecesc, iarä Pärintele Gaizer, directorul corului, face studii profunde asupra codicilor vechi din Vatican, §i dupä ce au ojuns se in- teleagä insémnarea notelor din gramatica muzicalä din acele codici, acum copiazä cäntärile serbätorilor principale, si tot ce aflä in acele cärti strävechi, cu privire la muzica sacrä a bisericei grecesti. A§a cä, dupä publicarea acestor studii, ne vom gäsi cu un material escelent, care va servi de temei in opera de reformä a cantului bisericei noastre. Alumnii Colejului grecesc, la functiunile sacre cäntä deja dupä o Psal- tichie destul de emendata, §i produc impresia cea mai pläculä si evlavioasä asupra ascultäto- rilor, prin melodiile adeverat religioase si inäl- tätoare.

Deie cerul, ca studiile adänci si indelungaie ale Pärintelui Gaizer si sotii, se ajungä cät de curänd la bun sfir^it, ca se avem baza si direc- tiva pentru reformarea Psalmodiei grecesti.

JV. P.

II.

Roma, Ianuarie 1904 Onoratä RecLaotiune,

Pe vremea, cänd Papa X cu decretele sale »Motu proprio« intreprindea regularea actiunei calolice In democratia crestinä. si cestiunea so- cialä, precum si muzica sacrä, sau cantul bise- ricesc, in 27 Decembre si-au dat ultima résu- flare si s’au mutat la cele eterne Iosif Zanar- delli, in villa sa dela Maderno, aproape de Brescia.

Era om de inaltä cultura, advocat renumit si orator escelent. Au lual parte ln mi^cärile din Brescia, in 1848 in contra Austriacilor, au fost ’nitiat ln toate miscärile nationale pänä in 1870, au ajuns ministru, si s’au inältat la apo- geul carierei publice, devenind pre^edinte al con- siliului de ministri in regatul Haliéi.