Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-02-01 / 19. szám
304 REVISTA CATOLICA. Numele lui insä au remas in uritá pomenire in analele bisericei, pentru codicele seu penal, dusmános bisericei, §i pentru legea divortului, propusä, proiectatä de dínsul. Desi nu el au fost auctorul intregului codice penal, el i-au dat ultima forrná si structura ca ministru de interne in anul 1888. In acest codice au introdus dói paragrafi, privitori la esercitiul ministerului bisericesc, ame- nintänd §i dictänd pedepse pentru preoti, sub pretecstul specios, daca ar disturba consciinta familiilor. Dar ce insamnä aceasta in practica? Iatá ce. Avea tendenta, de a impedeca, nu- cumva preotii se impunä in consciinta datorinta de rest i tu i re sau despägubire acélóra, cári in mod neiertat si-au acaparat bunurile bisericei^ usurpändu-le sau cumpérandu-le in mod ilicit sub cuvént cä sunt, incamerate la erarul statului. Dacä cineva descoperia, cä un preot i-ar ft im- pus datorinta de restituire sau despägubire: preo- tu\ respectiv era tras in judecatä §i osandit. sub pretecst cä turburä consciinta familiilor. Celalalt paragraf prescrie pedeapsä In contra acélóra, cari propun sau apéra idea de mic- sorare a teritorului regatului Italiei. Acest paragraf are tendenta de a impedeca restituirea dominiilor temporale ale S. Scaun. In contra paragrafilor acestora, incä de cänd erau in dis- cusiune, au protestat toti episcopii Italiei, §i insumi Pontificele Suprem Leon XIII. Dar mai gravä decät aceste au fost pro- iectul de lege despre divort. El stia, cä acest proiect era antipatic in Italia, din causa, cä la poporul italian esistä un spirit pronuntat de fa- milie, si de acea Lau pus sub masca cuvintelor de »reorganizare a vietii familiare«. Ca si cänd ordinea vietii familiare ar depinde dela logile statului, si nu dela legea naturalä. Cetitorii »Rev. Cat.« isi vor aduce aminte, cum s’au sculat toatä Italia, ca un singur om, in contra acestui proiect de lege, si cum au fost respinsä in insesi oficiile camerei deputatilor, cu maioritate de voturi. Cä- derea lui Zanardelli din minister, si in urmä moartea lui au fäcut, cä este cu neputintä rea- ducerea acestui proiect in discusiunea Camerei. Zanardelli era bolnav din primävara tre- cutä. Aerul din Frascati §i din Porto d’Anzio, pärea cä Lau restabilit, si reintränd in Roma, s’au pus la lucrarea parlamentarä. Insä, amenarea vizitéi Tarului, §i sänetatea lui zdruncinatä, i-au sfätuit retragerea din minister. Boala se pro- nunta tot mai amenintätoare, i=i cu alät mai virtos, cä au fost silit se stea in Roma, toatä >una lui Iuliu, si parte din August, ca se veghieze asupra ordinei publice, pe vremea Conclavei, §i in primele zile ale noului Pontifice. Cäträ mij- locul lui Decembre, réul se tot agrava, si apro- piindu-se serbätorile Cräciunului, au chemat la sine pre episcopul din Cremona, Monseniorul Bonomelli, carele au si rémas doué zile in casa lui Zanardelli. Ce s’au petrecut in aceste doué zile intre omul de stat, §i archiereul Bisericei, nime n'au putut se afle, cu sigurantä. Ziarele catolice. ca §i cele liberale, au remas pe terenul coniecturelor. Totusi, dupä ce Curia episcopeascä din Brescia au dat permisiune, ca sä se celebreze funeralii solemne biserice^ti, se poate presupune cu tct dreptul. cä au primit ss. taine din mänile episcopului Bonomelli. Aceasta presupunere bunä, pare cä se adevere^te si prin faptul, cä la in- morméntarea lui nu s’au arétat nici un semn al societätii framassonice, cum ar fi voit fra- massonii. 0 altä dovadä avem in faptul, cä foiie framassonice cu tot deadinsul s’au nizuit a vesti prin ziarele lor, cä Zanardelli au murit, cum au si träit. ca un bun framasson. Reserva episcopului Bonomelli se esplicä prin puterea imprejurärilor. Fiind Zanardelli un om distins, si ca jurisconsult, $i ca politiciani j toti liberalii §i toti framassonii Italiei ar fi provocat demonstratiuni, si ar fi pretins, ca funera- liile se fie curat civile, ca sä se creazä. cä am murit ca un framasson incäpätinat, si nici pe patul mortii nu s'au impäcat cu biserica lut Christos. Asta e causa, pentru care s’au crezut a fi oportun, se nu se facä vorbä* publicä demonstra- tivä despre convertirea lui, cänd au simtit apro- piindu-i-se sfir$itul vietii. Cu toate aceste frarnassonismul nu vrea sä se dea de invins, diu conträ vrea sä se afirme cu noui atacuri asupra cre?tinismului. Dupä cä- derea lui Nasi, din ministerul instructiunei publice, ca unui framasson zelos §i pronuntat, i se pregäleste calea spre locul de Mare-Orient, in
