Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-02-01 / 19. szám
REVISTA CATOLICA. 297 Si ca sä combatä aceasta grupare si acest caracter romcinesc, vine cu o ordina- tiune specialä, si dispune auctorilätilor administrative, se opreascä intrunirile socia- liste in mijlocul nationalitätilor. Si ca se justifice mésurile sale politiale, in contra libertátilor publice, cu frunte ridicatä, si cu consciintä seninä au declarat, cä mésurile esceptionale nici decum nu le aplicá fatä de orasele magiare, fatä de poporatiunea magiarä, ci numai fatä de popoaréle ne- magiare. Asa, in mod indirect, ministrul president vine cu puterea statului, sä-i apere pre romnni de influenta primejdioasä a socialdemocratiei. De sine se íntelege, cä mésurile politiale nu dúc la scopul dórit. Acea, ce e bún in procedura ministrului president, e, cä ne desteaptä pre fóti, sä ne preocupäm de aceasta chestie important. Iacä, avem vrerrie, cä dupä esemplul altor popoaré, din alte state, Veneratul no- stru episcopal, impreunä cu tot clerul, cu invetätorimea. cu toti oamenii de bine, si prietini binevoitori ai poporului romän, se ne punem la lucru, si se organizäm viata sociaiä a credinciosului nostru popor, conform principiilor cresti nesti, arétate, codi- ficate pentru cestiunea sociaiä, de Tn|elep- tul nostru Pontifice Papa Piu X. erat esclusiv numai pentru converlirea acelor provincii. Se poate admite cu bun temei, cä S. Andrei, in cäletoriile sale apostolice au cercetat §i Tomi, si acolo au predicat s. evangelie locui- torilor greci ?i barbari. Anume, Eusebiu ne spune in istoria sa bisericeascä, cä Schitia au fost asig- natä s. apostol Andrei ca teren de lucrare, si pare cä se razimá pe märturia lui Origene, pentru adeverirea afirmatiunei sale.1) Cu numirea de Schitia se insemnau in ve- chime, mai ales térile situate la nordul si la óstul Märii-Negre. Nu avem mei un inotiv, ca sä ne gändim numai la Kalchis sau la Cherso- nesul Taurian, cänd vorbim de activitatea s. nostru Apostol in Schitia. Se poate ufor presu- pune, cä se fie ajuns in pärtile acele, §i anume din Sinope, care se tine din partea multora, a íi fost órásul antropofagilor, §i unde in acte apocrife se spune apriaf, ea ar fi fost s. apostol.2) Vechia Schitie au cuprins si térile de längä Meo') Eusebius, Hist. eccl. III. 1, 1. 2) Vezi: Bardenhewer ; Geschichte der Altkristlichen literatur, 1, B. Freiburg, 1902. p. 432. 1. Lätirea crestinätätii ín Tomi si in Schitia. 9 9 4 9 9 Cänd auzim vorbindu-se despre Tomi, in mod instinctiv ni se presentä inaintea sufletului figura poetului roman Ovidius Naso, carele au petrecut in acest oras, in eziliu, 8 ani, plini de chinuri sfäsietoare. lu cäntecele sale jalnice, si in numéroasele sale epistole, adresate de pe tér- murii pustii a Pontului Eucsin amicilor sei din Roma, renumitul poet ni-au conservat amintirea betränei Tomi. — Insä chiar de s’ar (i perdut memoria acestui oras roman provincial, dela margini, De Marea-Neagrä, ni Tar fi conservat in amintire deosebitele martirologii, arélandu-ni-l ca pre o re^edintä episcopcascä, ?i a cärui sol au fost cu bel^ug adäpat de sángele martirilor, in veacurile cele dintái ale epocei crestine. Se poate primi ca un fapt neindoios, cä j in Tomi si in imprejurimile lui s'au gásit cre- ?tini, chiar dela inceputurile cre^tinetätii, cari apói mai tärziu s’au unit in comunitäti biseri- ce§ti infloritoare. Nu se stie din istorie, daeä au fost vre-un vestitor al credintei, carele ar fi luCrestinetatea in vechea Tomi. Studiu isforic de P. R. Netzhammer O. S. B [Traducere publicata cu innoirea auctorului.]
