Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-02-01 / 19. szám
296 «EVISTA CATOLICA Statele, politicianii, nu o pot trece cu vederea, pentru cä representation socialis- mului sed deja ln pariamente, si igi pre- tind loc si drept in regularea legislativä a cestiunei. Lucru firesc, nici Ungaria nu poate se | römänä indiferentä. Factori chemati, si spe- | culanti sarlatani, oamani de stat si politi- ciani parveniti, se intrec in desbateri si is- prävuri, pe terenul socialismului. Iudaizmul international - cosmopolil, aceasta cangrenä a vietii moderne, sociale si politice, se vireste si pe terenul acesta, cu influenta sa dezastroasä, indeobste cu- noscutä. Factorii chemati, conducätorii firesti ai vietii crestine-sociale a oamenilor, n’au dat destulä atentiune cestiunei mari sociale, si asa era natural, sä ne trezim cu zgomotul asurzitor, produs de corifeii spe- culanti, si se avem inaintea ochilor spectral socialdemocratiei anticrestine. 9 9 ln special noi romänii, cänd ne-arn desteptat, ca de regula, cu o oarä rnai tär- ziu, am gäsit in fata noasträ o mreje arun- calä de mäni cutezétoare, spre cucerirea poporului nostru credincios, cea ce in- sémna distrugerea credintei, reducerea lui pe cäile cele mai primejdioase ale aven- turilor. Oamenii bisericei s’au luat pe samä, si n’au intarziát a aviza, dänd alarmä prin ziaristicä, si constatänd pericolul amenin- tätor, si reclamänd organizare oportunä, ca sä ne apöräm poporul de seducerile ademenitoare. In aceasta ferbere a spiritelor, se as- tepta cu tot dreptul, ca auctoritatea guver- nativä a statului se vinä intru ajutor fac- torilor chemati, episcopatului si inteligentei romane, ca se punä in lucrare energiile societätii crestine a poporului roman, ca se punä in lucrare energiile societätii crestine a poporului roman, ca se poatä sta impotriva propovéduitorilor inselätori, §i a spiritului anticrestin, propagat de dinsii. Acesta era minimül, ce cu drept cuvént se putea astepta dela ocärmuitorii intelept. Dar de unde? Politica ideii de stat, interesele de stat, si-au aretat si aici ghia- rele sale. Capitala tärii, Budapesta, gerne sub presiunea curenlului socialdemocrat, orasele magiare si germane sunt in puterea socialdemocratiei, remäne ca sä se organiseze politiceste, ca in dietä si in municipii se introducä glasul stradelor revoltate. Mas- sele popoarelor nemagiare erau aseminea amenintate. 9 Si acum vine guvernul, si prin seful sou vesteste lumei, cä au fäcut ordine! Cum! Noi avem deci sä-i firn multä- mitori, pentru cä vine in ajutorul vietii sociale-crestine, se pune aläturi cu episcopatui román, aläturi de inteligiota romätiä, si ne dä mänä de ajutor ca se alungäm primejdia socialdemocratiei dela poporul romän. Dar nimic din toate aceste ! Ministrul president se pune pe punctui de vedere al ideii de stat magiar, si zice, cä nationalitätile, rörnase inapoi in culturä, nu sunt in stare a pricepe ce e bún si ce e réu in socialism, ci se gru- peazä ca sociaüsti rornäni, au foaie socia- listä románcig in intrunirile lor vorbesc románeste, vor avea pretensiunea sä trämilä in parlament representant román, din sinui lor. Cu un cuvént pre ministrul president il doare acentuarea cvalificativului de román in miscarea socia'istä, initiatä de pro- rocii mincinosi si inselätori.
