Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-01-15 / 18. szám
282 REVISTA CATOLICA. Ce priveste apoi Biserica si religiunea, socialdemocratia ia urmätoarea positie: 1. In programele oficiale, mai sus citate, proclamä, cä in marea reuniune eco- nomicä a viitorului, religiunea trebuie se fie o causä privatä a individului; de acea pretinde, ca stalul incä de acum se declare lucrul acesta, si adecä asa, cä statul si societatea nu au sä se preocupe de re- ligiune, de Bisericä, de Dumnezeu, eie trebuie se stea pe un teren curat naturalist si materialist. De acea statul si societate se nu cheltuiascä din erarul public pentru scopuri bisericesti sau religioase; in scoa- lele publice poporale, cari se declarä obli- gätoare, nu se admite impärtirea dupä re- ligiune, si instructiunea religioasä nu are se cuprindá loc in plánul de invéjámént. 2. Din transformarea proprietätii private in proprietate colecfivä, isi promit toti prietinii socialdemocratiei, incetarea, desfiintarea de sine a tuturor ideilor religioase. In societatea comunistä a viitorului, nu va fi trebuintä de mijloace violente pentru suprimarea religiunei; pentru cä oa- menii nu vor simti de loc lipsa religiunei, a credintei intr’un Dumnezeu, stäpän si judecätor preste lumea toatä. Ca si statul si religiunea va cädea de sine insasi. In starea actualä a sociefätii, robul, séracul si asupritul, are lipsa de mängäierea religiunei, ca pentru suferintele din viata acea- sta sä se mängäie cu speranta fericirei eterne. Statul, puternicii si bogatii, cätä vreme posed proprietäti private, au trebuintä de religiune, nu pentru sine, ci pentru cei séraci si apésati si asupriti, ca prin frica de pedepsele viitoare sä-i tinä in fränele supunerii, si prin sperantä intr’un viitor fericit in cea lume, sä-i tinä in räbdare. 3. Toti adeptii socialdemocratiei stau pe base absolut materialiste. Socialismul pentru ei este az numai o sliintä, si as- teaptä, ca incetul cu incetul, sä se prefäcä in practicä, pänä ce va veni vremea de ei visatä, a reuniunei universale economice, färä stat, färä bisericä, färä religiune, färä diregätori. 4. Deocamdatä sunt a se cruta coni vingerile religioase ale oamenilor, ca sä-i dobändim pentru ideile socialdemocratice. j Chiar si tesa, cä religiunea e causä privatä a individului, nu este a se forta inaintea acélóra, cari se scandaliseazä la auzul ei. 0 multi me de fapte, un lant nentre- rupt de proceduri, adeveresc faptul trist, cá crutarea convingerilor religioase, din partea socialdemocratiei, este numai o minciunä si o hipocrizie. In causa casatoriei apoi, si in causa positiei sociale a femeii, ín societatea viitorului, conducätorii socialdemocratiei se pronuntä in terminii urmätori: 1. Muierea trebuie se fie pusä in toate pe nivel egal cu bärbatii. In aranjamentele si institutiunile de asläz femeile sunt es- chise dela oficiile civile si bisericesti, cea ce este opresiunea secsului femeiesc, dupä doctrina socialdemocratiei. De acea muie- rile trebuie se aibä vöt egal cu bärbatii, in toate afacerile: si asa, in societate con- templatä a viitorului, femeile vor putea i ocupa si cele mai inalte positiuni. Spre scopul acesta insä, ele trebuie sä fie ad- mise la tot felul de lucru, intocmai ca si bärbatii, cu conditunea fireascä, cä la impär- |irea muncei trebuie sä se aibä in vedere puterile fisice ale fie si cärui individ. 2. In special despre cäsätorie, programele lor oficiale incä nu s’au pronuntat.
