Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-01-15 / 18. szám

REVISTA CATOLICÄ.

281

anume, sä se impartä dupä »trebuintele rationale ale fiecäruia, sau dupä munca, ce au pus fiecare la productiune, sau ln mod absolut egal, färä considerare la alte jurstäri«.

De altfei nu putem statori nimie cu sigurantä in chestia socialdemocratiei, de oare-ce representantii ei isi reservä dreptul, de a-si modifica, a-si acomoda vederile, conform desvoltärii recerintelor vietii.

1 5

Bebel au enuntat in discursui seu din 3 Febr. 1903 in senatul imperial din Berlin urmätoarele: »Noi nu suntem nu- mai un partid revolutionär, cum ziceti d-voasträ, noi suntem un partid, carele ne’ncetat tot inainte vrea, un partid, carele ne’ncetat tot invatä si e in cea mai incor«* 5 i

dalä atentiune fatä de progres si de des- voltarea lucrurilor; un partid, carele nu afirmä, cä o tesä a sa, astäz pronuntatä, sau o idee, ce astäz se pare bunä si folo- sitoare, se considerä de adevéruri infali- bile pentru toti vecii. Vedeti, dlor, deeänd esistä socialdemocratia in Germania, — dela ivirea lui Lasalle, acum 30 de ani, — noi am trecut preste o serie intreagä de evo- lutiuni duhovnicesti«

...... etc.

i •

)

Positia socialismului fatä de stat, se resumä in urmätoarele:

1. Cänd odatä va fi reálisát ordul social, va se zicä, va fi introdusä in practicä proprietatea colectivä a tuturor mijloacelor de productiune, statul va fi de totul de pri- sos cu organisatiunea sa de asläz, adecä, cu puterea legislativä, judecätoreascä si ese- culivä. Aceasta putere este necesarä, nu- mai spre scopul, ca sä-i infréneze pre cei slabi si pre cei apäsati. Din momentul, cänd lipsa si seräcia inceteazä, prin proprietatea colectivä, nu mai este de trebu- intä puterea statului. Socialdemocratia protesteazä serbätoreste in contra afirmatiunei, cä ea ar vrea distrugerea sau nimicirea statului; nu, ci e de pärere, cä statul de sine va inceta, din momentul, cänd proprietatea colectivä se va realisa in societate.

Din acest punct de vedere, comunis- mul visat pentru viitor, nu se poate numi statul viitorului, ci strämutarea sau stra- formarea proprietätii private asupra mijloacelor de productiune, in proprietate co- munä sau colectivä, insemneazä transfor- marea statului intr’o mare si unicä societate economicä.

De acea nici denumirea de socialde- mocratie nu e de tot corectä, daeä prin ea se intelege un fei de constitutiune politicä a statului, bind cä in marea societate economicä visatä de socialdemocratie nu va fi vorbä de nici un fei de constitutiune politicä de stat

2. In cadrele vietii statelor moderne,

i 7

socialismul pretinde aranjamente cät de de- mocratice, si anume nu numai drept egal electoral pentru toti supusii statului, tre- cuti de 20 de ani, bärbati si femei, ci le- gislatiune direct prin popor; autonomre perfectä in administratiune si iustitie, in stat, in provintä, in comunä; alegerea tuturor auctoritätilor oficiale, prin popor, res- ponsabilitatea si punibilitatea lor; iustitia administralä prin judeeätori alesi de popor. Socialistii sä se nizuiascä a puné mäna pe puterea politicä, si prin aceasta putere se sileascä introducerea unor aranjamente si institutiuni, in stat si in societate, cum ar face mai tärziu in marea societate sau reu- niune economicä, ca de es. absoluta egalä indreptätire a femeilor cu bärbatii, in toate relatiunile de drept public si privat, decla- rarea religiunei de causä privatä a indivi- dului, laicisarea scoalei, etc.