Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-01-15 / 18. szám

280

REVISTA CATOLIGACestiunea socialä.

(Continuare.)

Vederile $i scopurile socialdemocra|iei.

21. Punctui prim din programul ofi- cial al socialdemocratiei este proprietatea colectivcl, si munca sau productiunea colectivd#

Socialdemocratia dä urrnätoareie espli- catiuni asupra acestor puncte.

1. Fatä de toate terenele de muncä, de isvoarele de cästig §i de venit, fatä de inijloacele de productiune, precum s’au es- plicat mai sus, inceteazä ori-ce proprietate privatä, si ín locul ei päseste proprietate colectivä. In aceasta se cuprind: capitalua rile mobile, averile imobile si mosiile, mi' nele, materia brutä, instrumentele indu striale si economice, masinele, mijIoacele de comunicatiune. Totodatä trece !n pro. prietatea socialä intreaga productiune a articolelor de consum, da cormrciu, de in dustrie, de economie, si toate se considerä- ca productiunea societätii muncitoare. Asa, sunä programele oficiale din Gotha 1875, din Erfurt, 1895, din Viena 1892.

Precum se vede din aceasta espunere socialdemocratia nu rivneste la distrugerea absolutcl a ori-cärei proprieläti private, ei lasä neatins dreptul de proprietate si de liberä dispositiune asupra bunurilor de prima necesitate. Vrea insä trecerea tuturor mijloacelor de productiune in proprietatea absolutä a societätii.

i

Unii scriitori socialdemocrati invatä, cä acest drept de proprietate asupra articolelor de prima necesitate, va perdura si dupä triumful desevirsit a proletariatului asupra burghezimei, pentru micile gospo- därii industriale si economice. Aceste gos- podärii sau ateliere mici vor inceta de

si ne, indatä-ce proprietarul lor va vedea cä statul, ca cél mai mare producent, ii dä conditiuni mai favorabile, si mai bunä remuneratiune. (Kinsky, Principiile socialdemocratiei, pag. 25.)

2. Aceasta strämutare, transformare a stärilor de astäz, aceasta reformä se con- templeazä parte ca un resultat necesar al desvoltärii economice, parte se propune ca un scop, la care trebuie se coopereze in mod constient toti amicii causei. si mai

' i

ales toti muncitorii, a cäror interes este, ca se elupte cu puteri unite realisarea principiilor socialdemocratice. Calea si mijIoacele sunt indicate in viata constitutio- nalä. Muncitorii se rivneascä, ca sä-si aleagä cat de multi representanti in parlament.

Congresul din Erfurt, declarä in programul seu urrnätoareie: »Clasa muncito- rilor nu poate se realiseze trecerea mijloacelor de productiune in proprietate colectivä, pänä cänd nu va veni in posesiu- nea puterii politice«.

Espropiarea se considerä de un mij- loc preaviolent; idea se va realisa de sine, prin estensiunea sistematicä a productiunei prin stat, atunci cänd puterea politicä va fi in mänile socialdemocratiei.

i

3. Productiunea bunurilor necesare pentru obste, se reguleazä dupä trebuin^ele ei. Munca este destinatä pentru fiecare, prin superioritate. Remäne in competenta societätii viitorului, sä dispunä prin orga- nele sale, in chestia impärtirei lucrului, precum si in chestia, cä venitele ce inträ din productiune, cum sä se impartä, si