Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-05-01 / 1. szám

REVISTA CATOLICA.

U

fermeeat pre ascultätori, rápindu-i la conside- rarea inaltelor misterii ale religiunei, si la ad- mirarea geniului muzical alui Gregoriu, carele fiind in Constentinopol Apocriziarul Pontificelui Pelagiu II, au invétat regula celor 8 glasuri din biserica greceascä, au §tiut se le aplice in bi- serica latinä.

Aici trebuie se fac o observatiune.

In ziua precedentä, in basilica sántului Paul, s’au oficiat de monachii benedictini o s. liturgie solemnä, pontificalä de Abatele Primat Dr. Hildebrand D’Hemptim, in presenta mai multor Episcopi §i Abati din acela^i ord, din deosebite natiuni, ?i a unui numér de preste o suta de monachi benedictini, cári au acompaniat s. liturgie cu cäniäri Gregoriáné, dupä sistemul Aba- telui Poithicors de Solesmes, cu esactitate maré §i efect impunétor.

Eu am asistat la aceasta solemnitate, precum §i la Missa Pontificalä din S. Petru, in locul reservat membrilor congresului gregorián, la care am luat parte activä. Dupä esecutarea cantului Gregorian in S. Petru §i in S. Paul, avui oca- siune de a conversa cu preoti pricepétori de muzicä, asupra cantului gregorián, §i cari au asistat §i la functiunile sacre din septemäna mare in biserica s. Atanasiu. Toti §i-au manifestat cea mai bunä impresiune asupra cänlärilor de ritul grecesc, §i judecata lor asupra afinitätii intre cantul grecesc §i gregorián, insémnánd $i diferentele intre cele doué melodii, mai ales asupra normelor de gläsuire sau tonalitate, si in fine toti au convenit in idea, cä esecutarea in doué coruri pline, cum se face in colegiul s. Atanasiu, e escelent si de cel mai bun efect.

Organizarea si sistemarea cantului grecesc in s. Atanasiu se datore?te zelului lui P. Ugo Gne- ser, carele au sludiat codicii vechi de muzicä greceascä, §i §i-au insusit §i cunoscinta adnota- tiunilor muzicale, folosite de greci, l’au curätit de sunetele nepläcute nazale §i guturale, intre- buintate de grecii din Turcia, §i a?a, cantul re- dus la puritatea sa originalä, devine grav §i plä- cut, mai ales cänd se cäntä Troparele, Stichirile sau ale Näscätoarei de Dumnezeu, in doué coruri pline, compus fie §i care din 6 persoane cél pufin.

Eu as dor:, ca in bisericile de ritul grecesc sä se introducä uniformitatea, primind toti can- torii acest metod, cea ce se poate face, dacä toti deopotrivä vor studia adnotatiunile muzicale gre- ee?ti, cári sunt introduse si in Románia, insé curätindu-le de defectele sunetelor nazale §i guturale, cari s’au introdus de Grecii din Turcia, §i sunt imitate de Greci, de Bulgari, de Sérbi §i de Romani, ca §i cänd ar fi ni?te frumu^ete de ale cäntärii orientale, puse in fata cäntärilor europenesti. Ca $i cänd frumseta cäntärilor orientale ar consista in imitarea sfortärilor nazale §i guturale, cum fac Turcii ?i Arabii. Esenta cantului grecesc consiste in observarea scalei si a tonalitätii, atät in cäntärile din octoich, cät §i in cäntärile din celelalte cärti liturgice.

Aste le-am observat eu inaintea Pär. Gne- ser, cänd au venit in Colegiul grecesc, ca director de muzicä, si am stäruil asupra acestor puncte de vedere, dändu-i primele cunostinte din adnotatiunile muzicei grece^ti. Inse el, ca un adänc cunoscätor al muzicei bisericei latiné, primind toate observatiunile mele, indatä m’au in- trecut, si astäzi privesc la el ca la un vultur, carele are chemarea de a inälta muzicä bisericei noastre grecesti in sferele cele mai inalte ale perfectiunei.

Serbätorile Gregoriáné au fost precedate de doué congrese internationale, unul al medicilor, celalalt Gregorian. Medicii catolici s’au inteles asupra piincipiiior catolice de a se observa in §tünta ?i praxa medicalä, ca se fie de ajutor, de u^urare, §i de mängäiere omenimei suferitoare, §i incongiuränd metoadele malerialiste moderne cari au dat faliment rutinos in practica vietii. S’au discutat §i asupra vindecärilor miraculoase mai ales asupra unor cazuri intémplate la Lourdes, §i avénd in vedere onoarea si insemnätatea stiintei medicale, trebuie sä se admitä ca ade- vérate acélé vindecári miraculoase, superioare fortelor natúréi.

Congresul Gregorian s’au ocupat cu istoria, cu monumentele, cu amintirile liturgice, cu scrip- tele si operele, cu cäntul gregorián, in originile sale, in desvoltarea si in transformarea, precum §i in renasterea sa, apói de arta cre^tinä, in raport cu viata S. Gregoriu. Membrii congresului au fost persoane distinse prin §tiintä §i erudi-