Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-05-01 / 1. szám

REVISTA CATOLICA.

sträini, la functiunile sacre, mai ales la cele din septämäna patimilor, mai ales englezi, francezi, germani, si de alte natiuni, cari toti au rérnas Incantati de frumseta ceremoniilor bisericei orientale. Multi dintre acenti sträini, cari au asistat la functiunile sacre, intälnindu-me la plimbare, sau in locurile, pre cari le frecventez si eu, mi-au esprimat admiratiunea lor, §i fiind toti de ritui latin, au pélruns idea, cä pentru causa s. Uniri a bisericilor, este conditiune indispensabilä eser- citiul ritului oriental. Mare a fost satisfactiunea mea, cä am vézut idea mea primitä cu drag de oameni competenti, cä adecä e necesar, ca in capitala lumei catolice ritul oriental se fie eser- citat in toatä splendoarea sa.

Astäz pot zice, cä mi-am ajuns scopul, pentru cä decänd Pärintii Benedictini au direc- tiunea colejului grecesc, functiunile sacre ale ritului nostru se sevirsesc cu o precisiune ?i esactitate evlavioasä, si cu splendoarea recerutä, a§a cä asiständ la eie unii dissidenti, remän ui- miti si indestuliti de cele ce véd cä se face cu privire la ritul nostru in biserica säntului Atanasiu.

Cat de frumoase si maiestoase se fie ce- remoniile ritului nostru, cele din Missa Pontificalä papalä le intrec in mod neas^mänat. Care e causa ? Pentru cä funetioneazä Papa, iarä demnitatea Papéi se inaltä preste toate in bisericä, si ma- jestatea Papatului sträluce^te in luminä de tot specialä. Papa se scoboarä in s. Petru, §i trece prin templul sacru §ezend in Scaunul-Tron, im- bräcat in odäjdiile pontificale. Sevér$este apói functiunile sacre, precedat §i urmat de Colejul sacru al Cardinalilor, inconjurat de Archiepiscopi $i episcopi prezenti in Curie, de Curtea sa si de toti olicialii, imbräcati fiecare in vejmintele dem- nitätii proprie. Toate aceste impreunä dau a vedea, cät de maré este demnitatea Papéi, ina- intea cui se pleacä genunchile multimei nemär- ginite, cänd dä binecuvéntarea. Asta insamnä si aratä universalitatea Papatului, care se estinde preste toatä lumea. Desvoltarea ceremoniilor la Missa Papalä, in mijlocul acestui aparat grandios, si acompaniamentul capellei vocale classice, produce in asistenti un sentiment de pietate §i de religiune, care numai in acea ocasiune se poate simti.

13

Sunt inse unele puncte, cari mai ales átrág atentiunea.

I. Cetirea Apostolului si a Evangeliei, intäi in limba latina, apói greceste. Noutatea aceasta, care inzädar se cearcä la alte misse Pontificale latiné, si vederea subdiaconului si diaconului Grec, imbräcat in vejmintele ritului propriu grecesc, §i cetirea apostolului §i apoi a evangeliei in limba greceascä, si dupä formele prescrise in ritul grecesc, indatä desteaptä in cei presenti idea unitätii bisericei, $i cumcä Papa e Capul spiritual al ambelor biseriei, si cä diversitatea ritului §i a institutiunilor eclesiastiee, nu stä im- potriva unitätii credintei, §i a directiunei, sub guvernul suprem al urmasului säntului Petru. Pentru aceasta, la Pontificalele Papale iau parte ?i episcopii de ritul oriental, cári din intémplare se aflä in Roma.

II. Al doilea punct mai remarcabil e mo- mentul consecratiunei. Cänd Papa, in mijlocul unei atentiuni evlavioase a multimei imense, consacrä intäi pänea, o inaltä, §i o aratä cre- dinciosilor, intorcändu-se in dreapta §i in stänga, §i apoi potirul, inältändu l §i arätändu-1 popo- rului. In aceste mömente resunä cu armonie dulce trämbitele de argint, din galéria cupolei grandioase alui Michelangelo, inchipuind inaintea oehilor nostri suflete^ti adoratiunea tainicä a ce- telor ingeresti, cänd Isus Christos din ceruri des- cinde pe s. altar pentru mäntuirea noasträ.

III. Urmeazä s. impärtäsire. Subdiaconul latin, un Prelat din Curia Romanä. si Diaconul latin, un Cardinal, din ordul diaconilor, asistati de Diaconul si Subdiaconul Grecesc, dúc spécidé sacre la Trónul papal, unde Pontificele le prime^te in genunchi, ?i se cuminecä. Dupä acea cuminecä pre Diaconi si pre Principele Assistent la Trón.

IV. Cäntarea. Capella Sixtinä formeazä tot- deauna corul la functiunile pontificale. Cu aceasta ocasiune n’au cäntat, decät numai de 3 ori, in intervalurile, unde la micsa latinä se intre- buinteazä organele, fiind cä la Pontificalele Papale nu-i permis a folosi nici un fei de muzicä instrumentalä. Piesele prescrise au fost esecutate de circa 1000 de persoane, in cant Gregorian, intru onoarea marelui Pontifice. Esecutiunea acestui cant simplu, dar evlavios §i armonios, au