Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-05-01 / 1. szám

10

REVISTA CATOLICA.

prea intelepti; capabili a duce o viatä sfäntä, acomodatä invetäturilor intemeietorului säntei biserici.

Dar insemnätatea eternä a serbätoarei de azi nu o noleazä numai imprejurärile indicate pänä aci, ci aceasta o documenteazä si influenta binefäcätoare ce a adus omenimei evemmentul prea sfänt ce-1 serbatorim.

Ve este cunoscut, scumpüor mei fii, cum ca Domnul Christos dupä suferinte indelungate, pa- timi infrico?ate, moarte amarä §i rufinoasä, s'a inältat !a cer ca sä-$i ia résplata de märire. — Dar n’a putut läsa singurä omenirea, pentru care asa de múlt a pätimit; a$a ceva era Impotriva iubirei sale fára margini; pentru acea, pre cum le-a promis prin cuvintele: »Nu ve voi läsa pre voi orfam«. loan 14, 18, asa a si fäcut— trämi- täodu-le spiritul sfänt de povätuitor, in locul seu.

Faptul acesta plin de iubire fatä de ome- nire s'a intämplat a§a:

Apostolii conform poruncii Domnului Nostru Isus Christos date inainte de preamärirea sa, nu s’au depärtat de Ierusalim, ci plini de fricäpetre- ceau in rugäciune la olaltä cu Maica Domnului Isus Christos, in casa unde serbätorise pa?tile, asteptänd cu dor implinirea fägäduintei : de a li se trimite mängäitorul.

In ziua a 10-a dupä inältare, pe cänd de o parte frica de inimici ii muncia mai greu, iar dórul unei arätäri cere^ti, dor neinteles, ii punea intr’o stare nelini?tilä, — s’a auzit repede sunet din cer, ca de o suflare silnicä ce vine iute, ?i umple toatä casa unde §edeau. Si s’au arätat limbi impärtite ca de foc cäzend asupra fie-cä- ruia dinire ei. Ri s’au umplut toti de spiritul sfänt §i au inceput a vorbi intr’alte limbi precum le da lor spiritui a gräi. Fapt. ap. II 2, 1.

Acest eveniment povestit asa de simplu de s. Scripturä, a adus omenirei binefaceri, pe cari inima omeneascä nu era in stare a le dori §i a le gändi, ci trebuia inima plinä de iubire a unui Dumnezeu.

Binefacerile aceste s. noasträ biserieä cu un s. entuziasm astfei ledescrie: »Ai intärit bu- zele apostolilor cu limbi de foc

..........si cu lucr

are mai presus de fire, ne-ai invétat a crede intru tine $i a te numi Dumnezeu«.

Ri cu drept cuvént dä s. biserieä espre- siune de märire ?i multämitä pentru darui acesta mare, — cäci efectele lui sunt nespuse.

ln urma acestui dar, apostolii se schimbä de tot, asa incät privind noi la puriarea lor ul- terioarä, nu a-i imita, dar nici a-i admira nu suntem in stare ; §i ei nu mai apar in ochii no- strii ca oameni simpli: cu aplecäri rele ?i cu pécate, ci ne apar ca ni§te fiinte supranaturale.

Erau ei, ce e drept, §i mai nainte plini de iubire si de credintä cäträ Dumnezeu. Dar pre cät de puternice erau in ei aceste virtuti, a§a de mari erau incä §i släbiciunile contrare: frica si nestatornicia.

Si aceia cari mai nainte se §i impräftie cänd du^manul puné mäna pe Stäpänul lor, acei cari din iubire si veneratiune nu-1 päräsesc de tot, dar nici curaj nu au de a-?i .aräta senti- mentele, cu atät mai putin sä le märturiseascä, ci ca ni?te necunoscuti impinsi de curiozitate il urmäresc printre multime, — ba ce e mai mult, ucenicul ales care printr’un deosebit favor a fost fäcut atent cä de trei ori se va läpäda de Domnul seu. se va läpäda nu intre chinuri §i perse- cutiuni ci la cuvintele unei servitoare, neputin- cioase de a-i face vre-un reu, — pe acentia ii vedem azi cu totului schimbati in sufletul lor.

Numai stiu ce e spaima, ci ei, cari odini- oarä fugeau de niste servitori, acum dau piept cu puterea célúi mai puternic imperiu din lume: ce zic, cu un imperiu! Nu. ci cu o lume intreagä rätäcitä in noaptea pécatului, lume pe care ei, 12 pescari färä carte vreau sä o cucereascä.

Atät de mare e insufletirea §i statornicia lor acum, incät ei nu bagä seamä nici multimea vräjmafjilor, nici puterea lor, nu vreau se §tie de temnitele pägänilor, bätäile jidovilor nici de lanturile puterii de stat: nu, ci ei se simt fericiti cä pot suferi pentru Isus, ostenelile cälätoriilor $i toate neajunsuriie ce insotesc aceste cälätorii, ei toate le nesocotesc §i cu curaj merg inainte.

Ri ce sä vezi! Lumea pägänä cu oratorii ei vestiti, cu filosofii crescuti in ^coalele cele mai vestite ale lumei, nu este harnicä a tinea luptä cu acesti pescari simpli färä cuno^tintä de carte! — Preoti evrei, farizei §i cärturari cari vieti in- tregi au jertfit pentru §tiintä se minuneazä de §tiinta acestor pescari — §i, nu pot sä-i infrängä.