Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-05-01 / 1. szám
4 REVISTA CATOLICA. aplicä numai unde si in ce mäsurä ii vine la socotealä. Numai in privinta instruc- tiunei scolastice nu este deosebire intre cele doue sisteme. Liberálisaiul ca si so- cialdemocratia nu admite libertate in acest punct: ambii pretind instructiune scola- sticä obligätoare in scoli publice intercon- fesionale. Mai departe, dupä liberalism, nu esistä nici un drept afarä de stat, iarä statui nu cunoaste margini restrictive. Ce crede cä e ín interesül statului, declarä cä e de competenta lui. Astfel individui se absoarbe prin stat. Socialismul nu-1 absoarbe pre individ in stat, ci in marea societate econonticd. Socialismul nu recunoaste alt drept indi- vidului, afarä de acéla ce i se dä prin co- munitate. Pentru cä socialismul nu recunoaste pentru om mai inaltä destinatiune, decät fericirea vremelnicä, care numai in societatea socialistä o crede realizabilä. Precum etica liberalä se märgineste la observarea legilor slatului, asa si socialismul trebuie sä se märgineascä la acea, ca din individ se facä un mijloc acomodat pentru scopuri de folos comun, in marea societate economicä. (Va urma.) Gálatorul trist si sinqur Avintat pe cäi pierdute Se coboarä de pe munte Tot mai domic, tot mai iute, Cäci un vis de tinerete Si de lucruri nevézute > La desprins de vechia stincä. . . . . . Maica Domnului Vajute! Fermecat de frumuseta Zimbitoarelor ispite Crede ca záreste ’n vale Plaiuri vecinic fericite. Insa ’n loc de piai si vale F präpastie adincá, Vai de cälätorul tiner Lepártat de vechia stincä. In avintu-i nebunatic Pe costisele perzärii De odatä inaintea-i Vede cápáiul cárárii, Si surprins de adincimea Neagru, lacomä si mare, ticoate 'ngälbenind un strigät De-ajutor si de ertare. Iar prápastia-i respunde Cu ecoul desperärii — 0\ ce rece e cänd singur Stai la capátul cárárii! Hildebrand Frollo. Primejdia in casa. Am pus inaintea ochilor cetitorilor »Rev. Cat.« raportul ziarelor magiare, in care raport sau informafiune datä pentru publicul cel mare se reoglindeazä vederile cercurilor politice normative din Ungaria. Se poate constata in acele §ire mainainte de toate o deplorabilä confusiune $i amestec de idei, a$a incät face impresia mai mult a unei invälmä$eli febrile de cugete in capul scriitorului, decát a unei judecäfi cumpgtate asupra unor fapte de cea mai mare importanfä. Omul espert in cetirea halucinafiunilor din presa periodicä jidano-magiarä, poate se pSsLa marginea cararii.
